Biblia Todo Logo
Bib sou entènèt

- Piblisite -




Estera 6:12 - Biblia în versuri 2014

12 Când Mardoheu s-a înturnat Din nou, la poartă, la-mpărat, Haman, cu capu-acoperit, Plecă spre casa lui, grăbit.

Gade chapit la Kopi


Plis vèsyon

Noua Traducere Românească

12 După aceea, Mardoheu s-a întors la poarta împăratului, iar Haman s-a grăbit să plece acasă, plângând și cu capul acoperit.

Gade chapit la Kopi

Biblia în Versiune Actualizată 2018

12 Apoi Mardoheu s-a întors la poarta regelui; iar Haman s-a grăbit să plece acasă, supărat și cu capul acoperit…

Gade chapit la Kopi

Versiunea Biblia Romano-Catolică 2020

12 Apoi, Mardohéu s-a întors la poarta regelui, iar Amán s-a grăbit acasă jelind și cu capul acoperit.

Gade chapit la Kopi

Biblia sau Sfânta Scriptură cu Trimiteri 1924 Dumitru Cornilescu

12 Mardoheu s-a întors la poarta împăratului, și Haman s-a dus în grabă acasă, mâhnit și cu capul acoperit.

Gade chapit la Kopi

Traducere Literală Cornilescu 1931

12 Și Mardoheu s‐a întors la poarta împăratului, iar Haman s‐a dus în grabă la casa sa jelind și cu capul acoperit.

Gade chapit la Kopi




Estera 6:12
14 Referans Kwoze  

David și-ntregul său popor, Urcă dealul Măslinilor. Cât timp, pe deal, ei au urcat, David a plâns neîncetat, Mergând desculț și necăjit, Ținându-și capul învelit. Oamenii săi, când l-au văzut, Să plângă-ndată-au început Și capul și-au acoperit.


De biruință scurtă parte, Și doar de bucurii deșarte, De-o clipă, cel nelegiuit?


Ahab, atunci, s-a întristat Și către casă a plecat. Cuvintele ce le-a rostit Nabot, adânc, l-au răscolit, Căci el spusese: „domnul meu, Să mă ferească Dumnezeu, Să-nstrăinez această vie! Nu pot ca să ți-o dărui ție, Căci via ce o stăpânesc, De la părinți o moștenesc!” Ahab, în casă, a intrat Și s-a trântit, furios, pe pat.


El râde; iar pământul Său E dat pe mâna celui rău, E dat celui nelegiuit. Tot Domnul a acoperit Ochii judecătorilor!


Spre patul pe care a stat Estera, să se roage-apoi, Pentru-a lui viață. Înapoi, Atunci s-a potrivit să vină Chiar împăratul, din grădină, Să-l vadă când s-a repezit Pe al Esterei pat. Orbit De furie și supărat, Către Haman, el a strigat: „În casa mea, cum îndrăznești, Pe-mpărăteasă, s-o silești?!” Când vorbele i-au auzit, Îndată i-au acoperit Lui Haman fața; l-au luat Și-un famen care s-a chemat


În urmă, când se adunară Fetele iar – a doua oară – La poarta împăratului Sta Mardoheu. Copila lui,


Pentru că Domnul îl lovise. Preoții, grabnic, îl luară De mână și l-au scos afară. Chiar împăratu-a priceput Cum că prin ceea ce-a făcut, Un lucru rău el săvârșise, Iar Dumnezeu îl pedepsise.


Ahab, atunci, s-a întristat Și mânios, s-a îndreptat Spre casa lui, ce se găsea Aflată la Samaria.


Ahitofel – când a aflat Că sfatul nu i-a fost urmat – Pe-al său măgar, șeaua a pus Și spre cetatea lui s-a dus. În rânduială și-a lăsat Casa și-apoi s-a spânzurat. Cei care l-au găsit, l-au dus Și-ntr-un mormânt, apoi, l-au pus. Locul în cari l-au îngropat Era, de tatăl său lăsat.


Tânărul Samuel a stat, Apoi, până în zori, culcat. Când soarele de dimineață A răsărit pe-a lumii față, Ușile casei Domnului, El le-a deschis. Preotului Nu-i spuse ce s-a petrecut În templu-atunci, căci s-a temut.


Iute, Haman atunci s-a dus Să îl îmbrace pe Iudeu. L-a așezat pe Mardoheu, Pe calul împăratului Și a strigat în fața lui, Când prin cetate, l-a purtat: „Iată, măritul împărat, În felul-acesta dovedește Că pe ăst om, mult îl cinstește!”


„Pân’ la Nabot, astăzi m-am dus”– Ahab răspunse – „și i-am spus: Dă-mi via ta! De te-nvoiești, În locul ei ai să primești, Îndată, altă vie care Va fi mai bună și mai mare. Sau prețul viei – dacă verei – Poți, în argint, ca să îl iei.” Dar el a zis: „Nu voi putea, Nicicând, să-ți dărui via mea!”


Swiv nou:

Piblisite


Piblisite