2 În amănunt – nu e trecut În cartea Cronicilor lor, În cartea împăraților Ce-au stăpânit în Media, Precum și peste Persia? Acolo, este însemnat Și cât de mult l-a înălțat Ahașveroș, pe Mardoheu,
2 Toate faptele care au arătat puterea și realizările lui, precum și amănunte despre măreția lui Mardoheu, cel promovat de împărat, nu sunt scrise oare în „Cartea cronicilor împăraților Mediei și Persiei“?
2 Toate faptele care evidențiază autoritatea și realizările lui împreună cu amănunte despre faima lui Mardoheu care fusese promovat de rege, oare nu sunt scrise în „Cartea cronicilor regilor Mediei și Persiei”?
2 Toate faptele puterii și vitejiei lui și istorisirea măreției lui Mardohéu la care l-a ridicat regele, nu sunt, oare, ele scrise în Cartea Cronicilor Regilor Médiei și ai Pérsiei?
2 Toate faptele privitoare la puterea și isprăvile lui și amănuntele despre mărimea la care a ridicat împăratul pe Mardoheu nu sunt scrise în Cartea Cronicilor împăraților mezilor și perșilor?
2 Și toate faptele puterii lui și ale tăriei lui și zugrăvirea deplină a mărimii lui Mardoheu, la care l‐a ridicat împăratul, oare nu sunt scrise în cartea cronicilor împăraților Mediei și ai Persiei?
Când Mardoheu, plin de sfială, Ieși din curțile domnești, Cu mândre haine-mpărătești Era gătit, de împărat. Haină albastră a purtat Și-o mantie de in subțire, În care-au fost țesute fire De purpură. Pe cap purtase Cununa ce o căpătase Spre cinstea sa, de la-mpărat, Făcută din aur curat. În Susa fost-a bucurie În acea zi și veselie.
Iar faptul fiind cercetat Și-apoi în urmă dovedit, Cei doi, pedeapsa și-au primit: Au fost, la moarte, condamnați, Sfârșind prin a fi spânzurați. Lucrul acesta a fost scris – Precum Ahașveroș a zis – În cartea Cronicilor lui, În fața împăratului.
În acea noapte, n-a putut Dormi-mpăratul. A cerut Să-i fie-adusă înainte, Cartea de-aducere aminte – Adică Cronicile lui. În fața împăratului, Această carte s-a citit.
Apoi, ajunse Daniel Ca înălțat să fie el, De către al său împărat, Căci multe bogății i-a dat. A dat, în stăpânirea lui, Ținutul Babilonului. L-a așezat drept cel mai mare Peste-nțelepții cei pe care Îi are-mpărăția lui Și țara Babilonului.
Cu Tine, sunt lipsit de teamă, Căci scutul mântuirii Tale Mă apără pe a mea cale. Mă întărește dreapta Ta, Și-n al meu sprijin ea va sta. Nemărginita-Ți îndurare, Pe mine mă va face mare.
Dar toate câte le-a făcut Ahab, oare nu s-au trecut În cărțile Cronicilor Ce sunt ale-mpăraților Cari au domnit în Israel? Nu scrie oare, despre el, Cum că cetăți multe-a zidit Și că apoi a construit O casă, cum nu s-a văzut, Care, din fildeș, s-a făcut?
Tot ceea ce a-nfăptuit Ieroboam, cât a domnit – Războiul care l-a purtat Și felu-n care a lucrat Cât a trăit pe-acest pământ – În cartea Cronicilor sânt, Cu cele-ale-mpăraților Din al lui Israel popor.
Dar faptele ce-au fost făcute De Solomon, nu sunt trecute În cărțile faptelor lui? Și-apoi, a împăratului Înțelepciune foarte mare, Nu tot acolo-i scrisă, oare?
Evreul a venit, îndată, Și a primit de la-mpărat, Inelul ce a fost luat De la Haman. Împărăteasa – Mai mare peste toată casa Ce-a fost a lui Haman – l-a pus Pe Mardoheu; iar ea s-a dus