Biblia Todo Logo
Bib sou entènèt

- Piblisite -




Efeseni 6:1 - Biblia în versuri 2014

1 „Copii, doresc să fiți cuminți Și s-ascultați de-ai voști’ părinți, În Domnul, căci așa e bine Și este drept, pentru oricine.

Gade chapit la Kopi


Plis vèsyon

Noua Traducere Românească

1 Copiilor, ascultați în Domnul de părinții voștri, pentru că așa este drept.

Gade chapit la Kopi

Biblia în Versiune Actualizată 2018

1 Copii, ascultați de părinții voștri (care, acum, sunt) în Stăpân(ul nostru); pentru că așa este corect.

Gade chapit la Kopi

Versiunea Biblia Romano-Catolică 2020

1 Copii, ascultați de părinții voștri, în Domnul, căci așa este drept!

Gade chapit la Kopi

Română Noul Testament Interconfesional 2009

1 Copii, ascultaţi de părinţii voştri în Domnul, fiindcă aşa este drept.

Gade chapit la Kopi

Biblia sau Sfânta Scriptură cu Trimiteri 1924 Dumitru Cornilescu

1 Copii, ascultați în Domnul de părinții voștri, căci este drept.

Gade chapit la Kopi




Efeseni 6:1
33 Referans Kwoze  

Ascultă-ți tatăl! Să-l cinstești! Mama, să nu-ți disprețuiești Atuncea când îmbătrânește.


Al tatălui tău sfat, păzește Copilule, și-ți însușește Învățătura mamei tale: Pe toate, tu cu grijă ia-le


Urmează al meu sfat, mereu: Ascultă-nvățătura mea, Nu lepăda de-asemenea, Cuvintele ce le-ai primit Când mama te-a povățuit!


„Dacă un om – întâmplător – Are un fiu ne-ascultător Și îndărătnic, un fiu care Nu o să deie ascultare Cuvântului părintelui – Al mamei, sau al tatălui – Chiar dacă fost-a pedepsit, Iată ce trebuie-mplinit:


Iată, Eu mai voiesc apoi, Ca fiecare dintre voi, Pe maică-sa să o cinstească Și pe-al său tată; să păzească, Neîncetat, Sabatul Meu. Sunt Domnul, al vost’ Dumnezeu!”


Când văduva are copii – Sau nepoți are, de la fii – Aceștia trebuie să știe, Mereu, evlavioși să fie, Față de cei ce se găsesc, În casă, și îi sprijinesc, Spre-a răsplăti, în felul lor, Strădania părinților; Căci ăst fapt, bine e văzut De Dumnezeu, și-I e plăcut.


Să nu vă potriviți apoi, Chipului veacului, ci voi – Prin înnoirea minții – fiți În stare să deosebiți Voia pe care Dumnezeu Are s-o aibă, tot mereu. Aceea trebuie făcută, Pentru că ea Îi e plăcută, E bună și desăvârșită – De-aceea trebuie-mplinită.


Ochiul ce își batjocorește Tatăl și cari nesocotește Cuvântul spus de a lui mamă – Căci sfatul ei nu-l i-a în seamă – Ajunge-va într-un târziu Scobit de corbii de la râu Și vulturi el o să hrănească.


Și este bine de știut – Că Legea-i sfântă, negreșit, Și că porunca-i s-a vădit Sfântă, mereu, dreaptă și bună.


Copilu-apoi le-a fost supus, Și-n Nazaret, au revenit. Maria, însă, și-a-nsușit Cuvintele, ce El le-a zis, Și-n inimă, ea le-a închis.


În fața semenilor lui, Va cânta slavă Domnului Zicând: „Eu am păcătuit, Dar Domnul nu m-a pedepsit! Iată, dreptatea am călcat Și totuși, Domnul m-a iertat,


Supuși fiți, stăpânirilor, Care sunt omenești, mereu, Așa cum cere Dumnezeu; Și împăratului, să-i fiți Supuși, pentru că el – cum știți – Este înalt stăpânitor.


Acela cari s-a dovedit A fi-nțelept, să ia aminte La ce au spus aste cuvinte! Cel priceput să înțeleagă Și-nțelepciune să culeagă! Drepte-s căile Domnului. Cei drepți umblă pe calea Lui. Cei răzvrătiți se prăbușesc Când pe-ale Lui cărări pășesc.”


Sunt oameni care își blesteamă Părinții, fără să se teamă.


Văzut-a că și-a ascultat Iacov, părinții, și-a plecat, Așa precum ei au dorit.


Orânduirile pe care Al nostru Dumnezeu le are, Fără prihană se vădesc Și inima o-nvăluiesc. Poruncile Domnului Sfânt, Necontenit, curate sânt, Iar celor care le urmează, Mereu, ochii le luminează.


Estera, încă nu își spuse Locul în care se născuse, Poporul din care ieșise, Căci el nu îi îngăduise. Ea a urmat, cu scumpătate, Poruncile ce i-au fost date, Precum făcuse-n timpul cel În care se afla la el.


De-aceea, vă îndemn, dragi frați, Ca, neclintiți și tari, să stați; În lucrul Domnului, apoi, Necontenit, sporiți dar, voi, Pentru că astă osteneală Nu-i în zadar, fără-ndoială.”


În Domnul, bine, s-o primiți Și-un vrednic chip, să dovediți, Ca niște sfinți adevărați. De-aceea, să o ajutați Cu tot ce are trebuință, Căci și ea – după-a ei putință – S-a arătat de ajutor Și mie, dar și fraților.


Dreaptă – mereu – s-a dovedit Că este a Ta judecată. Doar din credincioșie, iată, Știu bine că am fost smerit.


Oile, la Sihem. „Eu vreau” – Lui Iosif, Iacov i-a vorbit – „La frații tăi, să te trimit.


Cuvintele lui Ionadab – Cari este fiul lui Recab – De-ai săi feciori sunt ascultate Și până azi sunt respectate. Ei nu beau vin și-au împlinit Tot ceea ce le-a poruncit Acela cari le e părinte. Voi, însă, n-ați luat aminte La ceea ce v-am învățat, Pentru că nu M-ați ascultat Nici când devreme v-am vorbit, Nici când târziu v-am amintit Cuvintele de mai ‘nainte. N-ați vrut ca să luați aminte Și astfel nu M-ați ascultat!


Când la Sinai Tu ai venit, Din înălțimea cerului, Tu ai vorbit poporului. Atuncea lui, porunci i-ai dat Și dreapta Lege i-ai lăsat. Învățături i-au mai fost date Și rânduieli ce-s minunate.


David, în zori, când s-a sculat, Mai întâi, turma, și-a lăsat În grija unui paznic pus De el, la oi, și-apoi s-a dus Să împlinească, negreșit, Poruncile ce le-a primit. În tabără, el a intrat Și pe-ai săi frați i-a căutat. Strigând, în linii de război, Oastea s-a înșirat apoi.


De-aceea, drepte Îți găsesc Poruncile și mă feresc, Mereu, de a minciunii cale.


Rut, soacrei sale, i-a promis: „Voi face tot, precum mi-ai zis!”


Noi respectăm porunca dată De Ionadab, al nostru tată, Cari este-al lui Recab fecior. Nu-ngăduim nevestelor, Nici fiilor care ne vin, Nici fiicelor ca să bea vin.


Și Ieremia-a zis celor Din casa Recabiților: „Domnul oștirilor – Acel Ce-i Dumnezeu în Israel – În felu-acesta a vorbit: „Pentru că voi ați împlinit Poruncile lui Ionadab – Care e fiul lui Recab Și care este, totodată, Pentru al vostru neam, drept tată –


Iosif, atunci, pe fiii săi, De lângă Iacov, i-a luat Și-n fața lui, s-a închinat.


Astfel, fiii au împlinit Ceea ce Iacov a dorit.


Swiv nou:

Piblisite


Piblisite