Biblia Todo Logo
Bib sou entènèt

- Piblisite -




Efeseni 5:14 - Biblia în versuri 2014

14 De-aceea zic: „Deșteaptă-te Tu, care dormi, și scoală-te, Dintre cei morți, căci luminat, Vei fi tu, de Hristos, îndat’.”

Gade chapit la Kopi


Plis vèsyon

Noua Traducere Românească

14 pentru că totul este scos la iveală de lumină. De aceea se spune: „Trezește-te, tu, care dormi, scoală-te dintre cei morți, iar Cristos te va lumina!“.

Gade chapit la Kopi

Biblia în Versiune Actualizată 2018

14 pentru că ea pune în evidență toate lucrurile. Acest fapt a fost deja enunțat; și astfel: „Tu, cel care dormi, trezește-te! Ridică-te dintre cei morți; și Cristos te va lumina!”

Gade chapit la Kopi

Versiunea Biblia Romano-Catolică 2020

14 pentru că tot ce este dezvăluit este lumină. De aceea se spune: „Trezește-te, tu, care dormi, și ridică-te dintre cei morți, iar Cristos te va lumina!”.

Gade chapit la Kopi

Română Noul Testament Interconfesional 2009

14 pentru că tot ce este arătat este lumină. De aceea se spune: Trezeşte-te, tu, cel ce dormi, şi ridică-te dintre cei morţi şi te va lumina Hristos!

Gade chapit la Kopi

Biblia sau Sfânta Scriptură cu Trimiteri 1924 Dumitru Cornilescu

14 De aceea zice: „Deșteaptă-te tu, care dormi, scoală-te din morți, și Hristos te va lumina.”

Gade chapit la Kopi




Efeseni 5:14
23 Referans Kwoze  

Te scoală și te-mbărbătează! Te scoală și te luminează! A ta lumină, iată, vine Și răsări-va peste tine – De-ndată – slava Domnului.


Să-nvie morții tăi! Să poarte Toate-ale noastre trupuri moarte, Iar, viață-n ele! Vă treziți Cei ce-n țărână locuiți Și chiote de veselie Scoateți, săltând de bucurie! Căci roua Ta-nviorătoare Este de viață dătătoare Și-afară scoate-va pământul, Pe cei ce-și au, în el, mormântul.”


De-aceea, noi să nu dormim, Ci treji, mereu, să ne găsim Și să veghem, neîncetat, Pentru că timpul s-a scurtat.


„Sionule, trezește-te Și-apoi împodobește-te! Cetate sfântă, minunată – Ce ești Ierusalim chemată – Ia-ți haina cea strălucitoare Și straiul cel de sărbătoare! Căci nici un om ce-i necurat Sau nu e împrejur tăiat, În tine, nu va mai putea – De-acum – să intre și să stea.


Căci Dumnezeu, Cel care-a zis – Precum e, în Scriptură, scris – Luminii, ca „să lumineze Și, bezna, să o-ndepărteze”, În inimă, ne-a luminat, Ca noi să fim, neîncetat, În așa fel, încât, mereu, Lumina, de la Dumnezeu – Lumina cunoștinței Lui Și-a slavei Dumnezeului Care se află-n ceruri, sus – Să strălucească, în Iisus, Să-I lumineze a Sa față, Ca zorile, dând lumii, viață.”


„Deci, dacă voi, dragii mei frați, Sunteți, acuma, înviați, Prin Domnul nost’, Hristos Iisus, Să căutați lucruri de sus, De-acolo, de unde, mereu – La dreapta – lângă Dumnezeu, Hristos se află așezat.


Te scoală dar, și te gătește! Ierusalime, te trezește, Căci ai băut, din mâna Lui, Cana mâniei Domnului! Până la fund, ai sorbit dar, Al amețelilor pahar!


Nu dați în stăpânirea lui – Adică-n a păcatului – Nicicând, a voastre mădulare, Pe cari, al vostru trup le are, S-ajungă – împotriva firii – Unelte-ale nelegiuirii. Ci dăruiți-vă, mereu – Voi înșivă – lui Dumnezeu, Drept vii, din morți, precum erați. Deci voi, lui Dumnezeu le dați Pe ale voastre mădulare, Spre a fi, astfel, fiecare, Unelte de neprihănire.


Cât sunt în lume, pe pământ, Aici, Lumina lumii sânt.”


Când a vorbit, din nou, Iisus, Noroadelor strânse, le-a spus: „Eu sânt Lumina lumii. Cine Are a Mă urma pe Mine, În întuneric, niciodată, Nu va umbla, ci-i va fi dată Lumina vieții.” Printre cei


Cu toate că-n greșeli eram, În care, morți, noi ne aflam, Acum, la viață, ne-a adus, Odată cu Hristos Iisus. (Prin har – încredințați să fiți – Că ați ajuns voi, mântuiți.)


Veniți-vă, acum, în fire, Treziți-vă, din amorțire Și, ne-ncetat, să vă păziți, Ca să nu mai păcătuiți! Căci unii, dintre voi – zic eu – Nu Îl cunosc pe Dumnezeu, Iar lucrul pe cari vi l-am zis E, spre rușinea voastră, scris.”


Și care – după cum se știe – Nouă, ni s-a descoperit, În clipa-n care a venit Mântuitorul, Cel de Sus – Al nostru Domn, Hristos Iisus – Care, pe moarte, a călcat Și care ne-a eliberat, Pe dată, de întreaga vină, Aducând viața, la lumină Și-a Lui neprihănire-apoi – Prin Evanghelie – pentru noi.


Iar când își vor veni în fire – Când va avea loc o trezire – Să se desprindă fiecare, De cursa diavolului, care I-a prins, făcându-i să slujească Și voia să i-o împlinească.”


Domnul, așa, ne-a poruncit: „Te-am pus să fii, te-am rânduit, Lumina Neamurilor. Deci, Pe-ale pământului poteci, Până la marginile lui, Duci mântuirea Domnului.”


Și-o datorăm Domnului, care, Ne-a dat atâta îndurare. În urma ei, ne-a cercetat Soarele Său, ce s-a-nălțat


Pe fiul care mi-a plecat, Mort l-am crezut, dar a-nviat. Feciorul ce mi-a fost pierdut, Găsit e! Azi, l-am revăzut.


„Voi, morți, cu toții, v-ați aflat, Prinși de greșeli și-al vost’ păcat,


Swiv nou:

Piblisite


Piblisite