Biblia Todo Logo
Bib sou entènèt

- Piblisite -




Efeseni 1:1 - Biblia în versuri 2014

1 „Pavel, chemat să fie pus, Apostol, în Hristos Iisus – Așa cum Dumnezeu a vrut – Spre sfinții care i-a avut Efesul și către cei care, Drept credincioși, Hristos îi are:

Gade chapit la Kopi


Plis vèsyon

Noua Traducere Românească

1 Pavel, apostol al lui Cristos Isus prin voia lui Dumnezeu, către sfinții din Efes, care sunt credincioși în Cristos Isus:

Gade chapit la Kopi

Biblia în Versiune Actualizată 2018

1 Pavel, apostol al lui Isus Cristos conform dorinței lui Dumnezeu, pentru sfinții credincioși în Cristos Isus, care locuiesc în Efes.

Gade chapit la Kopi

Versiunea Biblia Romano-Catolică 2020

1 Paul, apostol al lui Cristos Isus, prin voința lui Dumnezeu, către sfinții care sunt în Éfes și care cred în Cristos Isus:

Gade chapit la Kopi

Română Noul Testament Interconfesional 2009

1 Pavel, apostol al lui Hristos Iisus prin voinţa lui Dumnezeu, către sfinţii care sunt în Efes şi care cred în Hristos Iisus,

Gade chapit la Kopi

Biblia sau Sfânta Scriptură cu Trimiteri 1924 Dumitru Cornilescu

1 Pavel, apostol al lui Isus Hristos, prin voia lui Dumnezeu, către sfinții care sunt în Efes și credincioșii în Hristos Isus:

Gade chapit la Kopi




Efeseni 1:1
27 Referans Kwoze  

Spre sfinți și orice credincios Care se află, în Hristos, Și care, în Colose sânt: De la al nostru Tată Sfânt – Și de la Domnul nost’, Iisus – Pace și har, noi am adus.


„Pavel, chemat spre a fi pus, Apostol, în Hristos Iisus – Precum voit-a Dumnezeu – Și Timotei, fratele meu, Către Biserica pe care, Al nostru Dumnezeu o are Pe al Corintului pământ, Și către sfinții care sânt, Pe-acel meleag îndepărtat, Care, Ahaia, e chemat:


„Pavel – cel care-a fost chemat, A fi apostol, așezat, Nu printr-un om, ci prin Iisus, Prin Dumnezeu, Tatăl de Sus, Cari, pe Hristos, L-a înviat, Când, dintre morți, L-a ridicat –


„Eu – Pavel – rob al lui Iisus, Chemat, apostol, a fi pus, Ales fiind, mai dinainte, Să vă vestesc aste cuvinte – Adică Evanghelia care Al nostru Dumnezeu o are –


Acum dar, vouă, tuturor Celor din Roma, fraților, Chemați pentru ca sfinți să fiți, Fiind de Dumnezeu iubiți, Vă trimit har și pace, eu, De la al nostru Dumnezeu – Tatăl pe care-L avem sus – Și de la Domnul nost’, Iisus!”


Acuma, vreau să mai știți voi, Că despre mine, mai apoi, Tihic are să vă vorbească, Atuncea când o să sosească. El îmi e frate prea iubit, Și, credincios, s-a dovedit, În Domnul. Astfel, când el vine, Va spune totul, despre mine.


Pentru aceasta – cum am zis – Pe Timotei, vi l-am trimis, Care, în Domnul, negreșit, Este al meu copil, iubit Și credincios. O să sosească Și are să vă amintească De felu-n care-n Hristos, eu Știut-am să mă port, mereu, De felu-n cari i-am învățat, Pe oameni, când am colindat Bisericile-nfiripate, Luând cetate, cu cetate.”


Vă spun, de-asemenea, să știți, Căci cel ce credincios se-arată – În lucruri mici – are să poată A fi și-n lucrurile mari, Tot credincios. Acela cari, Nedrept, în lucrurile mici, S-a dovedit că este, nici În lucruri mari, nu va fi drept, Ci se va arăta nedrept.


Să nu te temi dar, nicidecum, De ce vei suferi, pe drum, Căci diavolul va vrea apoi, Să-i ia pe unii dintre voi, Să-i vâre-n temniță și are Să-i pună, astfel, la-ncercare. În zece zile încheiate, Mare necaz se va abate, Asupra voastră, dar să știți Că trebuie să biruiți. Până la moarte, credincios, Să te areți, căci ne-ndoios, În felu-acesta, reușești, Cununa vieții, s-o primești.


Toți împărați-acești, apoi, Cu Mielul, vor purta război, Dar El are să reușească – În urmă – să îi biruiască, Pentru că-i Domnul domnilor Și Împăratul tuturor Celor cari sunt încoronați – Peste pământ – drept împărați. Toți cei pe care i-a chemat – Mielul – pe care i-a luat Drept credincioși și i-a ales A fi cu El – bine-nțeles Că și ei biruiesc apoi, Când se va da acel război.”


Deci, astfel, cei ce dovedesc Căci, tot mereu, se bizuiesc Doar pe credință – să aflați – Că fi-vor binecuvântați, Întotdeauna, ne-ndoios, Ca și Avram cel credincios.


„Acuma dar, vă dau de știre, Că nu e nici o osândire Pentru cei care – cum am spus – Se află în Hristos Iisus, Trăind nu după-ndemnul care Firea cea pământească-l are, Ci după-ndemnul Duhului.


Lidia fost-a botezată, Cu toată casa ei. Apoi, Ea ne-a rugat, pe amândoi: „De mă găsiți că-s credincioasă Lui Dumnezeu, în a mea casă, Cu drag, vă rog ca să intrați, Căci vreau, la mine, ca să stați.” Noi, ruga ei, am ascultat-o Și-apoi, acasă, am urmat-o.


„Știu bine unde te găsești Și știu că, unde locuiești, Se află scaunul pe care – Satana – de domnie-l are. Mai știu de-asemeni, că mereu, Tu ai ținut Numele Meu. Credința nu ți-ai lepădat, Ci tare, tu te-ai arătat, Chiar și atunci când ți-a fost greu – Atuncea când martorul Meu, Cel cari Antipa s-a numit Și credincios s-a dovedit, A fost ucis, în locu-n care, Satana, locuință-și are.


Nu tot așa-i cu robul Meu – Cu Moise – pentru că știu Eu Că Moise este, ne-ndoios, În toată casa-Mi, credincios.


Mereu, mereu, ne ostenim Și cu-ale noastre mâini, muncim; Când doar ocară căpătăm, Atuncea binecuvântăm. Răbdăm, când suntem prigoniți,


„Doamne, mult rău a făptuit Omul acesta” – a-ndrăznit A spune Anania. „Știm Că sfinții din Ierusalim Multe-au avut de îndurat, Din partea lui, și-am mai aflat


Și la Efes. El i-a lăsat, Pe-nsoțitori, și a intrat, În sinagogă, la Iudei,


Și-a zis: „Eu sunt grăbit să plec, Căci trebuie să îmi petrec Această sărbătoare mare – Deci sărbătoarea viitoare – Cu frații, la Ierusalim. Dar sper să ne reîntâlnim, Dacă vrea Domnul, căci apoi, Mă voi întoarce iar, la voi.” Sfârșit-a ce-a avut de spus,


Toți, fii ai Tatălui de Sus, Sunteți, prin crezul în Iisus.


În felu-acesta – vă spun eu – Că nu mai e Grec sau Iudeu, Nici rob sau slobod, printre voi, Precum nu mai este apoi, Nimeni de parte bărbătească Și nici de parte femeiască, Pentru că toți – neîndoios – Ajuns-au una, în Hristos.


De-aceea-n fața Domnului, Și eu, de când am auzit Că voi, credință, ați vădit În Domnul nost’, Hristos Iisus – Și-asemenea, când mi s-a spus De dragostea ce-o arătați Pentru cei sfinți, dragii mei frați –


El, împreună, ne-a-nviat Și-apoi, pe toți, ne-a așezat Ca împreună-n ceruri, sus, Să fim alături de Iisus,


Lucrarea Lui, suntem chiar noi Și, în Hristos, am fost zidiți, Ca să fim, astfel, pregătiți Pentru acele fapte bune, Pe cari, în față, ni le pune, Mai dinainte, Dumnezeu, Ca-n ele, să umblăm, mereu.


Însă acuma, bunăoară, Voi toți care, odinioară, La depărtare vă aflați, Ați devenit apropiați, Prin Domnul nost’, Hristos Iisus.


Swiv nou:

Piblisite


Piblisite