Daniel 8:9 - Biblia în versuri 2014

⁹ Apoi, dintr-un corn, am văzut Cum un alt corn mic a crescut. Cornul acela s-a mărit Spre miazăzi, spre răsărit Și înspre țara minunată.

Plis vèsyon

Noua Traducere Românească

⁹ Dintr-unul din ele, din cel mic, a ieșit un corn și el a crescut peste măsură de mult spre sud, spre est și spre țara cea frumoasă.

Biblia în Versiune Actualizată 2018

⁹ Din unul dintre acele coarne a ieșit un altul mai mic care a crescut exagerat de mult spre Sud, spre Est și spre țara minunată.

Versiunea Biblia Romano-Catolică 2020

⁹ Din unul dintre ele a ieșit un corn mic, care a crescut peste măsură spre sud, spre est și spre [țara] frumuseții.

Biblia sau Sfânta Scriptură cu Trimiteri 1924 Dumitru Cornilescu

⁹ Dintr-unul din ele a crescut un corn mic, care s-a mărit nespus de mult spre miazăzi, spre răsărit și spre țara cea minunată.

Traducere Literală Cornilescu 1931

⁹ Și dintr‐unul din ele a ieșit un corn mic care a ajuns nespus de mare către miazăzi, către răsărit și către frumusețea pământului.

Daniel 8:9 Referans Kwoze

Daniel 11:16

Cel ce-mpotriva lui pornește Va face după cum dorește, Căci n-o să fie nimenea, Cari împotrivă să îi stea. El se va îndrepta, de-odată, Spre țara ‘ceea minunată. În ea, are să se oprească Și are ca să nimicească Tot ce, în mâini, îi va cădea.

Daniel 7:8

Atent, la coarne, am privit Și am văzut cum a ieșit Un corn mic care, așezat, În al lor mijloc s-a aflat. În fața lui, eu am văzut Trei coarne-apoi cum au căzut, Iar toate coarnele acele, Din primele, se vădeau ele. Cornul cel mic, am mai văzut Că ochi de om ar fi avut. O gură el a dobândit Și cu trufie a vorbit.

Езекиел 20:15

Chiar și-n pustiu, am ridicat Mâna spre ei și le-am jurat Că nu-i mai duc în țara care Miere și lapte în ea are, Țară frumoasă, cum nu sânt Altele, pe acest pământ.

Езекиел 20:6

Eu, din Egipt, i-am scos afară, Atunci, ca să le dau o țară, Cum altele nici nu mai sânt Pe fața-ntregului pământ, Căci în acel loc s-au aflat Lapte și miere, ne-ncetat.

Psalmi 48:2

Frumoasă-i înălțimea lui, A muntelui Sionului. E înălțat – veșnic – să fie, Pentru pământ, o bucurie. Cetatea ‘ceea minunată, În miază noapte, e aflată. Acolo este așezat, Mereu, Marele Împărat.

Zaharia 7:14

Ci pentru că M-au mâniat, În lume, i-am împrăștiat Și-astfel, la neamuri, au șezut, Pe care nu le-au cunoscut. În urma lor, am pustiit Țara, încât n-a mai voit – După aceea – nimenea Să vină ca să șeadă-n ea, Pentru că țara cea plăcută Fost-a-n pustie prefăcută!”

Daniel 11:21

Apoi, un om disprețuit, În locul lui, o să domnească, Fără putere-mpărătească. El se va ridica de-odată Și-astfel împărăția toată O să o ia în stăpânire, Numai prin a lui uneltire.

Ieremia 3:19

În gânduri adâncit eram Și în a Mea sine ziceam: „Cum să te pun printre acei Cari se vădesc aleși ai Mei Și să te trec la moștenire, Ca să poți pune stăpânire Pe țara ‘ceea minunată Care-i podoabă nestemată – Podoabă a podoabelor – A tuturor neamurilor? Credeam că Îmi vei spune „Tată!” Și n-ai să te abați, vreodată, Din calea Mea și-al Meu cuvânt.

Psalmi 105:24

Poporul fost-a înmulțit, De Domnul și s-a dovedit Mai numeros decât erau Aceia care-l dușmăneau.