40 După aceasta, o să vie Și o a patra-mpărăție, Având tăria fierului. După cum fieru-n calea lui Sfarmă și rupe ce-ntâlnește, Asemenea se dovedește A fi și-a patra-mpărăție Care va trebui să vie.
40 Va fi și o a patra împărăție, tare ca fierul (fierul sfărâmă și spulberă totul). Și, după cum fierul sfărâmă și spulberă totul, tot astfel și această împărăție le va sfărâma și le va zdrobi pe celelalte.
40 Va veni și un al patrulea imperiu – tare ca fierul care sfărâmă și distruge totul. Exact cum fierul sfărâmă și distruge totul, acest imperiu le va sfărâma și le va strivi pe celelalte.
40 Apoi va fi o a patra domnie, tare ca fierul. Și pentru că fierul zdrobește și fărâmițează totul, ca fierul care distruge totul, așa va zdrobi și va fărâmița ea.
40 Va fi o a patra împărăție, tare ca fierul; după cum fierul sfărâmă și rupe totul, și ea va sfărâma și va rupe totul, ca fierul care face totul bucăți.
40 Și a patra împărăție va fi tare ca fierul; căci după cum fierul sfărâmă și mărunțește toate și ca fierul care zdrumică toate acestea, așa va sfărâma el și va zdrumica.
În visul care l-am avut În miez de noapte, am văzut Încă o fiară-ngrozitoare, Grozavă și-nspăimântătoare. Puternică fusese ea Și niște dinți de fier avea. Cu dinți-aceia, ea mânca, Sfărâma prada și călca Ce rămăsese în picioare. Ea era înspăimântătoare. Deosebită s-a vădit De celelalte, negreșit, Pe cari ‘nainte le-am văzut. Ea, zece coarne, a avut.
Atunci când Domnul a venit, În felu-acesta, a vorbit: „Sunt trei nelegiuiri, pe care Țara Damascului le are. Ba, patru sunt și, pentru ele, Nu-Mi schimb Eu, gândurile Mele. Al Galaadului ținut – Prin el, atunci când au trecut – L-au treierat. Dar când lucrau, Treierători de fier, aveau.
După ce șasezeci și doi De săptămâni vor trece-apoi, Stârpit va fi unsul – îți zic – Și nu va mai avea nimic. Poporul unui domn apare Spre-a nimici cetatea-n care Locașul sfânt este aflat. Locașul nu va fi cruțat Și-apoi, sfârșitul ăstui loc Veni-va ca printr-un potop. Războiul este pregătit Să țină până la sfârșit. Alături lui, de-asemenea, Și pustiirea va ținea.
Nu prin puterea ce o are El însuși, o să fie tare; Dar pustiiri de necrezut Va face, cum nu s-au văzut. În toate o să izbutească: Pe cei tari, o să-i nimicească Și va cădea, alături lor, Chiar și poporul sfinților.
Iar materialul tuturor Fluierelor picioarelor Fusese fierul, negreșit. Către picioare ai privit Și cu uimire ai văzut Că sunt din fier, dar și din lut.
În urma ta, are să fie – Curând – o altă-mpărăție Care va fi mai ne-nsemnată. Apoi a treia se arată Care va fi – de bună seamă – Făcută numai din aramă Și care o să izbutească, Pământul, să îl stăpânească.
Picioarele – cum ai văzut – Și degetele s-au făcut Din fier, o parte – negreșit – Iar altă parte s-a-ntocmit Din lut. Așa are să fie Și cea de-a patra-mpărăție, Căci împărțită va fi ea. Astfel, în parte, va avea Tăria fierului, precum Tu, în vedenia de-acum, Fierul acela l-ai văzut Că e amestecat cu lut.