Amos 6:10 - Biblia în versuri 2014

¹⁰ Când unchiul mortului sosește Ca să-i ia trupul – căci dorește Să-l ardă – și va încerca Să-ntrebe – când va ridica Oasele mortului – pe cel Care, în casă e, cu el, Zicând: „Mai este cineva, Cu tine, în ăst loc, cumva?”, Acela-i va răspunde-ndată: „Aici, nu mai e nimeni, iată!”… Să facă liniște-i va cere Celălalt om, zicând: „Tăcere! Haidem dar, să nu mai vorbim, Ca nu cumva să pomenim, Aici, Numele Domnului!”

Plis vèsyon

Noua Traducere Românească

¹⁰ Iar când ruda vreunuia va veni să-i scoată trupul din casă, ca să-l ardă, și-l va întreba pe cel care încă mai este ascuns în interiorul casei: „Mai este cineva cu tine?“, i se va răspunde: „Nu!“. Atunci ruda va zice: „Tăcere! Căci nu trebuie să amintim Numele Domnului!“.

Biblia în Versiune Actualizată 2018

¹⁰ Și dacă ruda vreunuia care a murit va veni să îi scoată acestuia cadavrul din casă vrând ca ulterior ca să îl ardă, îl va întreba pe cel care încă mai este ascuns în nișa casei: ‘Mai este cineva cu tine?’. Acela îi va răspunde: ‘Nu!’. Atunci el va zice: ‘Tăcere! Nu trebuie să pomenim numele lui Iahve!’

Versiunea Biblia Romano-Catolică 2020

¹⁰ Îl vor purta pe unchi și pe cel care arde ca să scoată oasele din casă și-i vor spune celui din interiorul casei: «Mai este cineva cu tine?», iar el va zice: «Nimeni». Și va zice: «Liniște! Căci nu se poate aminti numele Domnului».

Biblia sau Sfânta Scriptură cu Trimiteri 1924 Dumitru Cornilescu

¹⁰ Când unchiul său va lua pe cel mort să-l ardă, ridicându-i oasele din casă, și va întreba pe cel din fundul casei: „Mai este cineva cu tine?”, acela va răspunde: „Nimeni…” Iar celălalt va zice: „Tăcere! Căci nu trebuie să pomenim acum Numele Domnului!”

Traducere Literală Cornilescu 1931

¹⁰ Și unchiul cuiva îl va ridica, adică cel ce‐l va arde, ca să scoată oasele din casă și va zice celui ce va fi în părțile dinăuntrul casei: Mai este cineva cu tine? Și el va zice: Nimeni. Atunci va zice: Tăcere. Căci nu putem pomeni numele Domnului.

Amos 6:10 Referans Kwoze

Amos 8:3

În gemete, cântul cel care Se-nalță-n Templu, atunci are A se preface. Peste tot, Oameni-n ulițe își scot Pe ai lor morți și în tăcere, Îi vor zvârli, plini de durere.”

1 Samuel 31:12

Cei mai viteji s-au ridicat Căci, spre Bet-Șan, ei au gândit, Ca să pornească, negreșit. Întreaga noapte au umblat Și de pe ziduri au luat, Apoi, trupu-mpăratului Precum și-ale fiilor lui. Sosind la Iabes, înapoi, Ei au ars trupurile-apoi.

Amos 5:13

Iată ce trebuie să facă Cei înțelepți, acum: să tacă, Pentru că vremile sunt rele Și se arată timpuri grele.

Езекиел 24:21

„Să spui casei lui Israel: „Așa a zis Cel cari, mereu, E Domn, precum și Dumnezeu: „Locașul Meu cel sfânt, voiesc – Acuma – să îl pângăresc, Căci voi iubiți Locașu-acel. Fala puterii vă e el. Ai voștri fii – și-asemenea Fiicele voastre – vor cădea Sub ascuțișul sabiei, Asemeni vouă fiind ei.”

Езекиел 20:39

Tu, casă a lui Israel, Ascultă ce a zis Acel Care e Domn și Dumnezeu: „Duceți-vă dar, vă-ndemn Eu, Pe-ai voștri idoli să-i slujiți! După aceea, o să știți, Pe Mine să Mă ascultați Și nu o să mai căutați Să pângăriți Numele Meu Cel sfânt, tot aducând, mereu, Toate-ale voastre daruri care Date au fost pentru mâncare, La cei cărora le slujeați, Pe care idoli îi aveați!

Ieremia 44:26

Deci după ce ați împlinit Ceea ce ați făgăduit, E timpul ca voi, cei aflați La Egipteni, să ascultați Cuvântul Domnului și-astfel Știință să aveți de El: „Iată că Domnul Dumnezeu Spusese: „Pe Numele Meu Vă jur acum, că niciodat’ Numele-Mi nu va fi chemat De oamenii lui Iuda care Sunt în Egipt. Nimeni nu are Să zică: „Viu este, mereu, Al nostru Domn și Dumnezeu!”

Ieremia 16:6

Și mari și mici, în astă țară, Cu toții trebuie să piară. De-aceea, morții vor fi dați Și n-au să fie îngropați. Nu îi va plânge nimenea Și nimeni nu se va tăia În carne, din pricina lor; Nu va fi nici un muritor Ca să se radă, drept cinstire, Și să-i păstreze-n amintire.

Numeri 17:12

Ai lui Israel fii s-au dus La Moise-n urmă și i-au spus: „Să știi că noi o să murim! Pierim cu toți! Pierim! Pierim!

2 Regi 23:16

Când Iosia veni apoi, De sus, din munte, înapoi, Văzând mormintele aflate Pe creastă, puse ca luate Să fie oasele, din ele. Arse-au fost oasele acele, Pe-altar, și-astfel l-a pângărit, După cuvântul cel rostit De Domnul, prin prorocul Lui, Strigat contra altarului.

2 Regi 6:33

Pe când vorbea bătrânilor, Solul s-a și apropiat, Iar împăratu-a cuvântat: „Răul acesta – cum văd eu – Ne vine de la Dumnezeu. Deci de la Domnul, pot, cumva, Să mai nădăjduiesc ceva?”

Ieremia 9:21

Căci pe fereastră s-a urcat Moartea și iată, a intrat În casele împărătești Și în palatele domnești. Pe-ai noștri fii i-a nimicit, În ulițe când i-a găsit, Iar în piețe-a secerat Pe-ai noștri tineri, de îndat’.”