2 Samuel 7:18 - Biblia în versuri 2014

¹⁸ David, atunci, a alergat, La Dumnezeu și L-a-ntrebat: „O Doamne, Dumnezeul meu, Dar cine oare, pot fi eu? Ce-nsemnătate poate-avea, O casă, cum este a mea, Încât pe mine m-ai făcut Ca să ajung unde ai vrut – În locu-n care-acuma sânt – Printre cei mari, de pe pământ?

Plis vèsyon

Noua Traducere Românească

¹⁸ Regele David a intrat, s-a așezat înaintea Domnului și a zis: „Cine sunt eu, Doamne Dumnezeule, și cine este familia mea, de m-ai adus până aici?

Biblia în Versiune Actualizată 2018

¹⁸ Regele David a venit și s-a prezentat înaintea lui Iahve, spunând: „Cine sunt eu, Doamne, Stăpânul meu, și ce reprezintă familia mea, ca să mă aduci până aici?

Versiunea Biblia Romano-Catolică 2020

¹⁸ Regele Davíd a mers și s-a prezentat înaintea Domnului și a zis: „Cine sunt eu, Doamne Dumnezeule, și ce este casa mea că m-ai adus până aici?

Biblia sau Sfânta Scriptură cu Trimiteri 1924 Dumitru Cornilescu

¹⁸ Și împăratul David s-a dus și s-a înfățișat înaintea Domnului și a zis: „Cine sunt eu, Doamne Dumnezeule, și ce este casa mea, de m-ai făcut să ajung unde sunt?

Traducere Literală Cornilescu 1931

¹⁸ Și împăratul David a intrat și a șezut înaintea Domnului și a zis: Cine sunt eu, Doamne Dumnezeule? Și ce este casa mea că m‐ai adus la atâta?

2 Samuel 7:18 Referans Kwoze

Psalmi 8:4

„Ce-i omul? Ce însemnătate Poate acesta a avea? Dar al său fiu”, mă-ntreb cu teamă, „Cine o fi, ce poate-avea, Încât să iei Tu, la el, seamă?”

1 Cronici 17:16

David, atunci, a alergat La Dumnezeu și L-a-ntrebat: „O Doamne, Dumnezeul meu, Dar cine, oare, pot fi eu? Ce-nsemnătate poate-avea, O casă, cum este a mea, Încât pe mine m-ai făcut Ca să ajung unde ai vrut – În locu-n care-acuma sânt – Printre cei mari, de pe pământ?

1 Samuel 18:18

David a zis: „Cine sunt eu Și cine este tatăl meu În Israel, de-a fi luat Ginere-acum, de împărat?”

Geneza 32:10

Pentru credincioșia-Ți mare Și îndurările pe care Le-arăți robului Tău, prea mic Sunt eu, căci iată, cu nimic, Peste Iordan, eu am trecut – Doar un toiag e ce-am avut – Și-acum, atât am dobândit, Că două cete-am împărțit.

Exodul 3:11

Moise a zis lui Dumnezeu: „Dar Doamne, cine oare-s eu, Ca să-ndrăznesc și să mă duc, La Faraon, ca să-l aduc, Pe al lui Israel popor, Din țara Egiptenilor?”

1 Samuel 15:17

Îndată, Samuel a spus: „Când căpetenie te-am pus Peste poporul cel pe care Neamul lui Israel îl are, Și-atunci când Dumnezeu te-a uns, Încât, în urmă, ai ajuns, Drept împărat, în Israel, Nu mai ții minte în ce fel, În proprii tăi ochi erai? Pe-atuncea, mic, tu te vedeai.

Efeseni 3:8

Mie, celui mai ne-nsemnat, Dintre toți sfinții care sânt, Îmi este dat, pe-acest pământ, Ca înspre Neamuri să mă duc, Pentru ca vești să le aduc, De bogății ce-s nepătrunse, Cari, în Hristos, au fost ascunse.

Judecători 6:15

Dar Ghedeon nu se clintea, Ci L-a-ntrebat: „Cum aș putea, Pe Israel, să-l izbăvesc, Așa sărman cum mă găsesc? Familia mea – precum se știe – Se trage, după seminție, Din cele mai sărace case Care se află în Manase; Iar dintre toți – la tatăl meu – Află căci cel mai mic, sunt eu.”

1 Samuel 9:21

Saul a zis, la rândul său: „Nu sunt eu, oare, Beniamit? Și oare nu sunt eu ieșit Din semințiile pe care, Mai mici, Israelul le are? Și nu știi că familia mea Mai mică e – de-asemenea – Dintre acelea care vin Din neamul meu, din Beniamin? De ce, în ăst fel, îmi vorbești, Când, prima oară, mă-ntâlnești?”

Isaia 37:14

Când Ezechia a citit Scrisoarea, iute s-a suit Până la Casa Domnului Și-a pus-o înaintea Lui.

2 Samuel 7:17

Natan, la David, a venit Și-n amănunt, i-a povestit, Vedenia ce o avuse Și vorbele, de Domnul, spuse.

Geneza 32:11

O rugăminte să-ți fac, vreau: Din mâna fratelui Esau, Doamne, te rog, mă izbăvește! Mă tem că vine și lovește Pe mame, pe copii, pe mine! A mea nădejde e la Tine!

Rut 2:10

Când a sfârșit de cuvântat, Rut, la pământ, s-a aruncat, În fața lui și-a glăsuit: „Cum? Oare, eu am dobândit, Trecere înaintea ta, Încât cu slugile, pot sta, Iar tu te îngrijești de mine, Care-s străină pentru tine?”

2 Samuel 23:5

Chiar dacă nu-i asemenea – În a Lui față – casa mea, Totuși, cu mine, a făcut Un legământ, veșnic ținut, Care a fost tare zidit Și-n toate, bine întărit. Nu o să facă Domnul, oare, Din ei – în urmă – a răsare Tot ceea ce, neîndoios, Are să fie de folos Ca bucurie să îmi dea, Lucrând spre mântuirea mea?

1 Cronici 29:14

Căci ce sunt oare, Doamne, eu? Sau ce este poporul meu, Încât – acuma – să venim Și daruri să Îți dăruim? Tot ceea ce Ți-am dăruit, Noi, de la Tine, am primit.