2 Samuel 18:3 - Biblia în versuri 2014

³ Poporul s-a împotrivit Și-a zis: „Nu este nimerit Să mergi alăturea de noi, Căci dacă vom fugi apoi, N-o să ia seama nimenea. Chiar jumătate de-ar cădea Din rândul nostru – și-au să vază Vrăjmașii noștri – nu contează. Însă tu singur – precum știi – Faci cât ar face zece mii Dintre ai noștri. E mai bine Ca la distanță a te ține Și numai când crezi – împărate – Să ieși afară din cetate, Și să ne vii în ajutor.”

Plis vèsyon

Noua Traducere Românească

³ Dar poporul a răspuns: ‒ Să nu ieși! Căci, dacă va trebui să fugim, dușmanilor nu le va păsa de noi, și, dacă jumătate dintre noi ar muri, nu le va păsa de noi. Tu însă faci cât zece mii dintre noi. Prin urmare, este mai bine să ne sprijini din cetate.

Biblia în Versiune Actualizată 2018

³ Cei care formau armata, i-au răspuns: „Nu este bine să vii cu noi. Dacă vom fugi, dușmanii nu se vor uita atât de mult la situația noastră chiar dacă jumătate dintre noi ar muri. Dar tu faci cât zece mii dintre noi. Deci considerăm că ar fi mai bine să ne susții acționând din oraș!”

Versiunea Biblia Romano-Catolică 2020

³ Dar poporul a zis: „Să nu ieși! Căci dacă vom fugi, nu le va păsa de noi; dacă vor cădea jumătate dintre noi, nu le va păsa de noi. Căci tu ești ca zece mii și e mai bine pentru noi ca să ne ajuți din cetate”.

Biblia sau Sfânta Scriptură cu Trimiteri 1924 Dumitru Cornilescu

³ Dar poporul a zis: „Să nu ieși! Căci dacă vom lua-o la fugă, luarea aminte nu se va îndrepta asupra noastră și, când vor cădea jumătate din noi, nu vor lua seama la noi, dar tu ești ca zece mii dintre noi, și acum este mai bine să ne vii în ajutor din cetate.”

Traducere Literală Cornilescu 1931

³ Iar poporul a zis: Să nu ieși; căci dacă vom fugi, nu vor lua seama la noi și dacă va muri jumătate din noi, nu vor lua seama la noi, căci tu ești cât zece din noi. Și acum este mai bine ca tu să ne fii în ajutor din cetate. Și împăratul le‐a zis: Voi face ce este bine în ochii voștri.

2 Samuel 18:3 Referans Kwoze

2 Samuel 21:17

Ișbi-Benob a fost zărit De Abișai, care-a venit În mare grabă, de îndat’, Să-l sprijine pe împărat. Pe Filistean, el l-a ucis Și-apoi, oamenii săi au zis Către-mpărat: „Dă-te-napoi! Să nu mai ieși, nicicând, cu noi – Ca să te lupți – ca nu cumva, Să te omoare cineva! Păzește-te dar, căci altfel, Ne stingi lumina-n Israel!”

Zaharia 13:7

„Sabie scoală, îți spun Eu, Peste cel ce-i păstor al Meu Și-asupra omului vădit Că-Mi e tovarăș!” – a grăit Cel care-i Domn al oștilor. „Lovește-l numai pe păstor, Căci oile se risipesc! Să-Mi întorc mâna, Eu voiesc, Către cei mici. Iată, în țară,

Plângerile 4:20

Acela ce ne-a fost suflare A vieții – unsul cel pe care Îl avea Domnul – înadins, În gropile lor a fost prins. Prins a ajuns să fie el, Cu toate că ziceam astfel: „La umbră, sub ale lui ramuri, O să trăim noi, printre neamuri.”

1 Regi 22:31

Mai marele cârmuitor Al oștii Sirienilor, Pentru războaie mai avea Mulți căpitani alăturea, Iar cei ce, care, conduceau – De toți – treizeci și doi erau. Pe toți, la sine, i-a chemat Mai marele și-a cuvântat: „În luptă, când o să intrați, Grijă s-aveți să-l căutați Pe împăratul cel pe care Neamul lui Israel îl are.” Nu vă luptați nici cu cei cari Sunt mici și nici cu-aceia mari. Să vă luptați doar cu acel Care-i mai mare-n Israel!”

2 Samuel 17:2

Îngăduiește-mi împărate, Să plec, căci vreau, pe ne-așteptate, Să îl lovesc. El – negreșit – Acuma este obosit, Iar brațele îi sunt trudite. Am să-l ajung pe nesimțite, Iar cei ce sunt cu el aflați, Atuncea vor fugi, speriați. Astfel, eu cred că reușesc, Pe împărat doar, să-l lovesc.

2 Samuel 10:11

El zise, către Abișai: „Tu, neclintit, voiesc să stai. Dar dacă întâmpla-se-va Că Sirieni-or fi, cumva, Mai tari, decât sunt eu, să știi Că-n ajutor, doresc să-mi vii. Atunci însă, când voi vedea Precum că nu veți mai putea Să țineți piept, la Amoniți, De mine, fi-veți sprijiniți.

1 Samuel 18:7

Femeile care cântau, Unele altora-și ziceau: „Sunt mii vrăjmașii – am văzut – Pe care Saul i-a bătut. – Dar David, zeci de mii, a prins, Pe care-n urmă i-a învins.”