Biblia Todo Logo
Bib sou entènèt

- Piblisite -




2 Samuel 1:19 - Biblia în versuri 2014

19 „Acuma, poți a te-ntrista Israele, căci fala ta Zace, pe dealuri, risipită, De-al morții braț, fiind lovită! Cum au căzut vitejii tăi, Răpuși pe dealuri și pe văi!

Gade chapit la Kopi


Plis vèsyon

Noua Traducere Românească

19 „Gloria ta, Israel, zace ucisă pe înălțimile tale. O, cum au căzut vitejii!

Gade chapit la Kopi

Biblia în Versiune Actualizată 2018

19 „Israel, gloria ta zace omorâtă pe zonele tale înalte. Cum au căzut vitejii tăi!

Gade chapit la Kopi

Versiunea Biblia Romano-Catolică 2020

19 „Gloria ta, Israél, a fost străpunsă pe înălțimile tale. Cum au căzut cei viteji!

Gade chapit la Kopi

Biblia sau Sfânta Scriptură cu Trimiteri 1924 Dumitru Cornilescu

19 „Fala ta, Israele, zace ucisă pe dealurile tale! Cum au căzut vitejii!

Gade chapit la Kopi

Traducere Literală Cornilescu 1931

19 Slava lui Israel ucisă pe înălțimile tale! Cum au căzut vitejii!

Gade chapit la Kopi




2 Samuel 1:19
11 Referans Kwoze  

Vai, cei viteji cum au căzut! Cum armele li s-au pierdut!”


Cum au căzut, în ăst război, Vitejii! Cum a fost lovit Chiar Ionatan și a pierit, Pe dealuri, colo-n depărtare!


Cununa care s-a aflat, Pe capul nostru, a picat! E vai de noi, căci – negreșit – Cu toții am păcătuit!


Toiagul care se numea Drept „Îndurare”, l-am luat, În urmă, și l-am sfărâmat. L-am rupt, pentru că vrut-am Eu Să rup și legământul Meu, Cu neamurile care sânt Pe fața-ntregului pământ.


Să pasc oile de tăiat. Din toată turma, ele – iată – Mai ticăloase se arată. Două toiege am luat Și „Îndurare” l-am chemat Pe cel dintâi și am găsit Drept „Legământ” că-i potrivit Să îi zic celuilalt. Apoi, Păscut-am turmele de oi.


Vai! În ce beznă-a aruncat Domnul – când S-a înfuriat – Pe a Sionului copilă, Fără să aibă pic de milă! Podoabă a lui Israel, Din ceruri, jos te-a zvârlit El Și-aminte nu Și-a mai adus De scaunul pe cari Și-a pus Picioarele, în ziua-n care Se-aprinse-a Lui mânie mare!


Plină – atunci – are să fie, De slavă și de măreție, Odrasla Domnului, căci iară Va străluci rodul în țară, Pentru cei care-s fericiți, Ai lui Israel mântuiți.


Saul și Ionatan, cei care Uniți au fost, fără-ncetare, În timpu-n care au trăit, Iată că nu s-au despărțit Nici chiar când moartea i-a luat. Căci mai ușori, s-au arătat, Decât sunt vulturii, vreodată. De-asemenea, mai tari sunt, iată, Decât sunt puii cei de lei. Cine se-aseamănă, cu ei?


A doua zi, oastea pe care Neamul de Filisteni o are, S-a dus, pe morți, să-i jefuiască Și straiele să le răpească. Sus, pe Ghilboua, l-au găsit Pe Saul, care a murit Alături de cei trei feciori, Precum și de-ai săi slujitori.


El a crescut ‘naintea Lui, Ca o odraslă slabă, care Este Lăstarul ce răsare Dintr-un pământ uscat. N-avea Nici frumusețe; nu vădea Nici strălucire minunată, Ca să atragă – dintr-odată – Privirile, asupra Lui. Nu arătase nimănui, Ceva anume, ca să-i facă, Pe toți, în urmă, să Îl placă.


Swiv nou:

Piblisite


Piblisite