Biblia Todo Logo
Bib sou entènèt

- Piblisite -




2 Petru 2:19 - Biblia în versuri 2014

19 Ei, slobozenia, o promit, Cu toate că, robi, s-au vădit, Ai stricăciunii; fiecare E rob acelui lucru, care Ajuns-a de l-a stăpânit, De el, fiind apoi, robit.

Gade chapit la Kopi


Plis vèsyon

Noua Traducere Românească

19 Le promit libertatea, în timp ce ei înșiși sunt sclavi ai stricăciunii. Căci de ceea ce este învins cineva, de aceea este și înrobit.

Gade chapit la Kopi

Biblia în Versiune Actualizată 2018

19 Le promit libertatea, în timp ce chiar ei sunt sclavii depravării (morale) – pentru că fiecare este sclavul lucrului de care este dominat.

Gade chapit la Kopi

Versiunea Biblia Romano-Catolică 2020

19 promițându-le libertatea, pe când ei sunt sclavi ai corupției, pentru că cineva este sclavul aceluia de care este învins.

Gade chapit la Kopi

Română Noul Testament Interconfesional 2009

19 Le promit libertatea în timp ce ei înşişi sunt sclavii stricăciunii – fiindcă ceea ce te biruieşte, aceea te şi stăpâneşte.

Gade chapit la Kopi

Biblia sau Sfânta Scriptură cu Trimiteri 1924 Dumitru Cornilescu

19 Le făgăduiesc slobozenia, în timp ce ei înșiși sunt robi ai stricăciunii. Căci fiecare este robul lucrului de care este biruit.

Gade chapit la Kopi




2 Petru 2:19
14 Referans Kwoze  

Iisus le-a zis: „Adevărat Vă spun, căci cel cari, în păcat, Trăiește, rob e, negreșit, Păcatului ce l-a robit.


„La slobozenie-ați fost chemați, Acum, cu toți, dragii mei frați. Dar să nu facă nimenea, O pricină apoi, din ea Prin cari să poată să trăiască, Doar pentru firea pământească, Ci unii, altora, să știți – Cu dragoste – să vă slujiți.


Ca oameni slobozi vă purtați, Dar fără ca să preschimbați Această slobozenie-n voi, În haina răutăți-apoi; Ci vreau să vă purtați, mereu, Ca robi dar, ai lui Dumnezeu.


„Rămâneți tari! Nu vă lăsați Iar, de robie, subjugați!


Adu-ți aminte, că și noi, În vremile de dinainte, Ne-am arătat lipsiți de minte, Ne-ascultători și rătăciți, De pofte și plăceri robiți, Trăind numai în răutate Și-n pizmă, cu al nostru frate; Unii, pe alții, ne uram Și-n acest fel, ne dovedeam Vrednici de-a fi urâți chiar noi.


Iar când își vor veni în fire – Când va avea loc o trezire – Să se desprindă fiecare, De cursa diavolului, care I-a prins, făcându-i să slujească Și voia să i-o împlinească.”


Iată cuvântul ce s-a spus Și e pentru proroci adus: „Inima-n piept mi s-a zdrobit Și-un tremur, fără de sfârșit, Mi-a cuprins oasele de-ndat’. La fel sunt, ca și un om beat – Ca și cel care-i amețit De vinul ce l-a înghițit – Din pricina cuvântului Cel sfânt, din partea Domnului.


Vai, de cununa îngâmfată, Cari este-n Efraim aflată Și-i a bețivilor pe care Țara lui Efraim îi are! Vai, e de floarea veștejită, Cu care e împodobită Cununa celor ce se-mbată, Pe culme-n valea cea bogată!


Și este foarte-adevărat, Că toți cei care au scăpat De-ntinăciunea lumii lor, Atunci când, pe Mântuitor – Pe Domnul nost’, Hristos Iisus, L-au cunoscut – și-apoi s-au dus, Iarăși, de unde au venit – În lume – și s-au poticnit Iar, în întinăciunea ei, Fiind robiți oameni-acei, Acuma, vor avea o stare, Mai rea decât acea pe care, Ei au avut-o – țineți minte! – Fiind, în lume, mai ‘nainte.


Iar omu-n care a intrat Duhul cel rău, s-a repezit, Și după ce i-a biruit, Îi schingiui pe amândoi, Încât abia scăpară, goi Și plini de răni, din casa ‘ceea, Cu fuga doar. După aceea,


Și cari, făgăduieli, ne-a dat – Nespus de mari și scumpe – care, Părtași, ne fac, pe fiecare, La firea cea dumnezeiască, Dacă, de starea cea lumească – De stricăciuni ce s-au găsit În pofta lumii – am fugit.


Deci rana fi-va cercetată, Din nou, de preot. De s-a-ntins Pecinginea și a cuprins Pielea din jur, e declarat Omul acela, necurat, Pentru că rana s-a vădit A fi de lepră, negreșit.


Swiv nou:

Piblisite


Piblisite