2 Petru 1:4 - Biblia în versuri 2014

⁴ Și cari, făgăduieli, ne-a dat – Nespus de mari și scumpe – care, Părtași, ne fac, pe fiecare, La firea cea dumnezeiască, Dacă, de starea cea lumească – De stricăciuni ce s-au găsit În pofta lumii – am fugit.

Plis vèsyon

Noua Traducere Românească

⁴ prin care El ne-a dăruit promisiunile Lui prețioase și nespus de mari, pentru ca, prin acestea, scăpând de stricăciunea care este în lume din cauza poftei, să deveniți părtași ai naturii dumnezeiești.

Biblia în Versiune Actualizată 2018

⁴ Astfel, ne-au fost oferite promisiunile Sale mari și foarte valoroase. Această ofertă are ca scop identificarea noastră cu natura divină, în timp ce fugim de degradarea (spirituală) care există în lume cauzată de dorințe păcătoase.

Versiunea Biblia Romano-Catolică 2020

⁴ Prin acestea, ne-a dat promisiunile lui prețioase și mari, pentru ca astfel să deveniți părtași ai naturii sale dumnezeiești, după ce v-ați smuls din depravarea care este în poftele lumii.

Română Noul Testament Interconfesional 2009

⁴ Prin acestea ne-au fost dăruite făgăduinţele Lui, nespus de mari şi scumpe, ca prin ele să deveniţi părtaşi firii dumnezeieşti, scăpând de degradarea care este în lume din cauza poftei.

Biblia sau Sfânta Scriptură cu Trimiteri 1924 Dumitru Cornilescu

⁴ prin care El ne-a dat făgăduințele Lui nespus de mari și scumpe, ca prin ele să vă faceți părtași firii dumnezeiești, după ce ați fugit de stricăciunea care este în lume prin pofte.

2 Petru 1:4 Referans Kwoze

2 Corinteni 3:18

Cu fețele, noi ne găsim, Descoperite, și privim Ca în oglindă, slava care, Marele nostru Domn o are, Și-ntr-o clipită-apoi – dragi frați – În chipul Lui, vom fi schimbați, Umblând, mereu, în slava Lui, Purtați de Duhul Domnului.”

Coloseni 3:10

Acuma, voi ați arătat, Că-n omul nou, v-ați îmbrăcat, Care, mereu, se înnoiește Și în cunoaștere sporește, În chipul Celui nevăzut, În care, el a fost făcut.

Evrei 12:10

Părinții noști’ ne pedepseau Pentru puțin timp, cum credeau Că e mai bine, tot mereu; Însă acuma, Dumnezeu, Spre bine doar, ne pedepsește, Fiindcă, în ăst fel, voiește, Părtași ca să ajungem noi, La suferința Lui, apoi.

1 Ioan 3:2

Deci prea iubiților, zic eu, Că suntem ai lui Dumnezeu Copii, acum. Iar ce-o să fie, În vremile ce au să vie, Nu știm, căci nu s-a arătat. Dar știm – și sunt încredințat – Că și noi o să fim la fel – Asemeni Lui – când vine El. Așa va fi, nu-i o poveste: Îl vom vedea așa cum este.

2 Corinteni 6:17

De-aceea, Domnu-a zis: „Ieșiți, Din al lor rând, și vă grăbiți Ca să vă depărtați de ei. Nu vă atingeți” – dragii mei – „De ceea ce e necurat, Iar Eu vă voi primi, de-ndat’.

Galateni 6:8

Cel care, fire pământească, A semănat, o să primească – La secerat – ce-a rodit firea, Adică numai putrezirea. Dar cine-n Duh a semănat, Viață în veci, a secerat.

1 Ioan 2:25

El, iată, ne-a făgăduit Veșnica viață, negreșit.

2 Petru 1:1

„Simon, zis Petru, rob supus Și-apostol, în Hristos Iisus, Către cei care-au dobândit Credința ce s-a dovedit De-același preț cu cea pe care, Noi am primit-o, fiecare, Prin voia Dumnezeului Și a Mântuitorului Nostru, aflat în ceruri, sus – Adică prin Hristos Iisus.

Evrei 9:15

Tocmai de-aceea – fraților – Iisus este mijlocitor, Pentru acest nou legământ, Iar toți aceia care sânt Chemați să ia în stăpânire Nepieritoarea moștenire Care li s-a făgăduit – Și care au păcătuit Sub legământul încheiat Întâi – acum au căpătat, Prin moartea Lui, răscumpărare, Pentru-a lor vină, și iertare.

2 Corinteni 1:20

Iată căci ceea ce, mereu, Făgăduit-a Dumnezeu, Făgăduințele acele – Oricât de multe ar fi ele – În El sunt „da”, necontenit. Astfel, și „Aminul” rostit, De noi, prin El, e spus, mereu, Spre a-L slăvi, pe Dumnezeu.

Galateni 3:16

Făgăduințele știute, Au fost, „pentru Avram, făcute, Și pentru cei cari au să vie, Urmând, sămânța lui, să fie.” Nu zice „și semințelor” (Ca și cum, astfel, fraților, Ar fi fost vorba de mai multe); Cei care vor să mă asculte, Să înțeleagă căci de una – Doar de-o „sămânță” – zice-ntr-una, Și-aceasta este, ne-ndoios, Chiar Domnul nost’, Iisus Hristos.

Romani 9:4

Aceștia sunt – după cum știți – Cu toți, copii Israeliți Cari înfiere-au căpătat Și legăminte li s-au dat, Slava și Legea cea cerească Cu slujba cea dumnezeiască, Făgăduințe, după care

Efeseni 4:13

Atuncea, când vom fi uniți Cu toții și desăvârșiți, Doar într-o singură credință Și-ntr-o deplină cunoștință A Fiului lui Dumnezeu; Atuncea numai – vă spun eu – Vom fi ajunși la acea stare – Deosebită – de om mare, La plinătate, în statură, După a lui Hristos măsură.

Iacov 1:27

Religiunea cea curată, Plăcută și neîntinată, În fața Domnului Cel care, Tată, ne e, la fiecare, Este ca noi să cercetăm Orfanii, să le ajutăm Pe văduve și-apoi să știm Ca, ne-ntinați, să ne păzim.”

2 Petru 3:9

Nici o întârziere nu-i, În ce urmează-a fi-mplinit, Din ceea ce-a făgăduit, Căci nu-ntârzie niciodată – Precum cred unii – ci arată Doar îndelunga Lui răbdare, Avută pentru fiecare. El vrea, ca nimeni să nu piară – Nimeni să nu rămână-afară – Dorind ca orișice ființă Să vină către pocăință.

2 Petru 3:13

Dar noi, însă, avem credință, Căci după-a Lui făgăduință, Ne așteptăm la ceruri noi Și la pământ nou mai apoi, În care, peste toată firea, Va locui neprihănirea.