Biblia Todo Logo
Bib sou entènèt

- Piblisite -




1 Timotei 1:10 - Biblia în versuri 2014

10 Sau pentru cei ce sunt curvari, Ori sodomiți; pentru cei cari Sunt vânzători de oameni, sau Pentru cei cari obicei au Să jure strâmb; pentru oricine Care, în contră, se va ține Cu-nvățăturile serioase, Adevărate, sănătoase,

Gade chapit la Kopi


Plis vèsyon

Noua Traducere Românească

10 pentru cei imorali, pentru homosexuali, pentru negustorii de sclavi, pentru mincinoși, pentru sperjuri și pentru orice altceva este contrar învățăturii sănătoase,

Gade chapit la Kopi

Biblia în Versiune Actualizată 2018

10 pentru cei care trăiesc în imoralitate, pentru homosexuali, pentru cei care fac comerț cu sclavi, pentru mincinoși, pentru cei care jură făcând declarații mincinoase și pentru cei care se opun doctrinei sănătoase.

Gade chapit la Kopi

Versiunea Biblia Romano-Catolică 2020

10 pentru desfrânați și pentru homosexuali, pentru negustorii de oameni, pentru mincinoși, pentru sperjuri și pentru oricine se împotrivește învățăturii sănătoase,

Gade chapit la Kopi

Română Noul Testament Interconfesional 2009

10 pentru desfrânaţi, homosexuali, pentru negustori de sclavi, pentru mincinoşi, pentru cei care jură strâmb sau săvârşesc orice alt lucru care se împotriveşte învăţăturii sănătoase,

Gade chapit la Kopi

Biblia sau Sfânta Scriptură cu Trimiteri 1924 Dumitru Cornilescu

10 pentru curvari, pentru sodomiți, pentru vânzătorii de oameni, pentru cei mincinoși, pentru cei ce jură strâmb și pentru orice este împotriva învățăturii sănătoase –

Gade chapit la Kopi




1 Timotei 1:10
34 Referans Kwoze  

Să nu te culci cu un bărbat Așa precum te-ai fi culcat Cu o femeie. Îți pot spune, Că ăst fapt e o urâciune.


O vreme rea are să vie, Când oamenii nu au să fie, În stare, de a asculta, De-a suferi și-a căpăta O sănătoasă-nvățătură. Atunci, ei fi-vor în măsură S-asculte doar ceea ce vor – Deci, ceea ce le place lor – Și-nvățături au să își dea, După cum, poftă, vor avea.


Din astă pricină, mereu, Au fost lăsați, de Dumnezeu, Să își urmeze fiecare, Scârboasa patimă ce-o are; Pentru că iată că la ei, Schimbat-au ale lor femei, Fireasca întrebuințare Ce o aveau, cu una care E împotriva firii, iar


Nimic din ce este-ntinat, În ea, nu va mai fi intrat. Nimeni – care, în spurcăciuni Trăiește numai, și-n minciuni – Nu poate ca să intre-n ea. Voie să intre, vor avea Cei însemnați numai, pe care – Mielul – în cartea vieți-i are.”


Dacă-i învață cineva, Apoi, pe oameni, altceva – Învățături deosebite De cele propovăduite De către noi – și, îl vezi bine, Precum că el nu se va ține De-nvățătura Domnului Iisus, și de cuvântul Lui Care, evlavie, apoi, O să aducă, peste noi,


Gomora și Sodoma-apoi – Cetăți pe cari le știți și voi – Cu cele care-n jur erau – Cetăți care le-nconjurau – S-au dus, așa precum se știe, Să se dedeie la curvie. Când alte trupuri au poftit, Un foc, din ceruri, a venit Și le-a zdrobit, într-o clipită. Pedeapsa astfel suferită De ele, a ajuns apoi, Să fie pildă pentru noi.


Numai al adevărului Cuvânt, să fie-n gura lui, Căci se vădește potrivit Cu-nvățătura ce-a primit, Putând a fi, astfel, în stare, Sfaturi să dea, la fiecare, Pornite dintr-o sănătoasă Învățătură și serioasă. Cu El, nebiruit, va sta Când, pe vrăjmași, îi va-nfrunta.


Dar cei curvari, sau cei fricoși, Ori ucigași, necredincioși, Precum și toți aceia care Aduc, la idoli, închinare, Sau vrăjitori, ori mincinoși, Sau cei ce se vădesc scârboși, Au parte de-un anume loc: Acela-i iazul cel de foc. A doua moarte – negreșit – Vor avea ei, de moștenit.”


Căsătoria – să se știe – Mereu, în cinste, să se ție, Iar patul să fie curat, Ferindu-l de a fi spurcat. Căci Dumnezeu, și pe curvari Și-asemeni și pe preacurvari, Are ca să-i aducă-odată, La a Sa dreaptă judecată.


Dacă un om culca-se-va, Vreodată, cu altcineva – Precum te culci cu o femeie – Viața, pe loc, să li se ieie, Căci ceea ce au săvârșit Este scârbos și, negreșit, Că al lor sânge, mai apoi, Cădea-va peste amândoi.


Afară-s numai vrăjitori, Câini, ucigași, închinători La idoli, precum și curvari, Alăturea de toți cei cari Iubesc minciuna și se-adună, Ca să trăiască în minciună!


Vreau ca, dreptarul tuturor – Cel al învățăturilor Drepte – pe care, de la mine, L-ai auzit, să îl ții bine, Mereu, cu toată sârguința, Cu dragostea și cu credința Care se află, ne-ndoios, În Domnul nost’, Iisus Hristos.


Nu Dumnezeu vă este Tată, Ci diavolul, pentru că, iată, Că voi, cu toții, vă siliți, Ca poftele, să-i împliniți. El, ucigaș, s-a arătat, De la-nceput și nu a stat În adevăr, fiindcă-n el Nu este adevăr, defel. Întotdeauna, când mințește, Din ale sale doar, vorbește. În acest fel, ni se arată Că este al minciunii tată.


Acela care a furat Un om, și-n urmă l-a vândut – Sau dacă, la el, l-a ținut – Cu moartea, fi-va pedepsit.


Pe Lot, îndată, l-au chemat: „Unde-s cei doi?!” – l-au întrebat. „Scoate-i afară – s-au nu vrei?! – Ca Să ne-mpreunăm cu ei!”


Ceea ce a mărturisit, E-adevărat; deci, negreșit, Tu, cât mai aspru cu putință, Să-i mustri dar, ca, în credință, Să poată crește-apoi, frumoși, Curați, mereu, și sănătoși.


Să nu ia-n deșert, cineva, Numele Domnului, cumva. Căci Dumnezeu, nepedepsit – Pe cel care a îndrăznit Să ia-n deșert Numele Lui – Nu o să-l lase. Nimănui, Acest fapt, nu-i e-ngăduit, Și aspru fi-va pedepsit.


Nici mirodenii, scorțișoare, Miroznele mirositoare, Nici vinul cu al lui îndemn, Nici mir, tămâie, untdelemn, Făină bună, grâu, ori boi, Nici cai, căruțe, robi, sau oi, Precum și sufletele care Și le-au pus oameni-n vânzare, N-au să mai fie cumpărate, Căci nu mai e acea cetate, Unde avut-a fiecare – Dintre acestea – căutare.


Să nu gândească nimeni rău, Față de un aproape-al său. Nu jurați strâmb și vă feriți, Neîncetat, ca să mințiți, Pentru că am urât, mereu, Toate aceste lucruri, Eu.”


Vorbe deșarte, ‘lunecoase, Și jurăminte mincinoase Rostesc cu toți, atunci când sânt Puși să încheie-un legământ. De-aceea și pedeapsa lor, Asemeni buruienilor Otrăvitoare, o să fie, Aflate-n brazda din câmpie!


Când cineva o să-ndrăznească, Pe al său frate, să-l răpească – Deci dacă o să fure el, Un fiu, dintr-ai lui Israel – Pentru ca rob să-l fi făcut Sau pentru ca să-l fi vândut, Omul acela – negreșit – Cu moartea fi-va pedepsit. Să cureți astfel, orice rău, Din mijlocul neamului tău.


„De voi, am să M-apropii – iată – Căci vă voi face judecată. Mă voi apropia de voi Și-am să mărturisesc apoi, Contra descântătorilor, În contra preacurvarilor, În contra celor cari strâmb jură, În contra celor care fură Din truda simbriașului Căci opresc partea omului, În contra celor ce vădesc Că pe orfan îl asupresc, Pe văduvă și pe toți cei Cari sunt străini față de ei. Mărturisesc – de bună seamă – Și-n contra celor ce n-au teamă De Mine” – zice Cel pe care, Drept Domn al ei, oștirea-L are.


Iată ce-a zis Acel pe care, Drept Domn al ei, oștirea-L are: „Eu îl trimit le cel ce fură Și la acel care strâmb jură În al Meu Nume sfânt. Astfel, În casă le va intra el Și are să le-o nimicească Cu tot ce o să se găsească În ea, cu piatra ce-a zidit-o Și lemnele ce-au căptușit-o.”


Cu sila, eu am fost luat, Din țara mea, și aruncat În temniță. Dar n-am greșit – Nimica rău, n-am săvârșit.”


Ismaeliților să-l vindem! Să nu punem mâna pe el, Căci ne e frate. E la fel Cu noi – este din carnea noastră. Deci, care e părerea voastră?” L-au ascultat, căci s-au gândit Că Iuda, bine, a vorbit.


Atunci când vei fi reușit Să pui, în mintea fraților, Ăst lucru, un bun slujitor – Al lui Hristos – te dovedești, Pentru că știi să te hrănești Doar cu cuvintele pe care, Credința noastră-n ea le are. De-asemeni – dragă Timotei – Tu trebuie să pui, în ei, Învățătura ce ți-am dat-o, Pe cari, mereu, tu ai urmat-o.


Swiv nou:

Piblisite


Piblisite