7 Iar Domnu-i spuse-n acest fel: „Să faci după dorința lor, Pentru că iată, ăst popor Nu te va lepăda pe tine, Ci el se leapădă de Mine, Și nu mai vrea ca să domnesc, Căci nu-i place să-l cârmuiesc.”
7 Domnul însă i-a zis lui Samuel: „Ascultă glasul poporului cu privire la tot ce-ți va spune, pentru că nu pe tine te-au respins, ci pe Mine M-au respins, ca să nu fiu Împărat peste ei.
7 Dar Iahve i-a zis lui Samuel: „Fă tot ce îți cere poporul și exact cum îți va spune; pentru că nu de tine se dezice el astfel, ci de Mine, ca să nu-i mai guvernez Eu!
7 Domnul i-a zis lui Samuél: „Ascultă glasul poporului în tot ce-ți spune; căci nu pe tine te respinge, ci pe mine mă respinge ca să nu mai fiu rege peste ei!
7 Domnul a zis lui Samuel: „Ascultă glasul poporului în tot ce-ți va spune, căci nu pe tine te leapădă, ci pe Mine mă leapădă, ca să nu mai domnesc peste ei.
7 Și Domnul a zis lui Samuel: Ascultă de glasul poporului în tot ce îți zic ei, căci nu pe tine te‐au lepădat, ci pe mine m‐au lepădat ca să nu domnesc peste ei.
Iar astăzi, iată, ați venit Aicea, și v-ați lepădat De Domnul Cel adevărat – De singurul vost’ Dumnezeu – Care v-a izbăvit, mereu, Din toate relele apoi, Din suferințe și nevoi. Iată că ați venit la El, Și I-ați vorbit, în acest fel: „Alege-ne un împărat Și-așează-l peste noi, îndat’!” Acum, să vă înfățișați În fața Domnului. Să stați, În ale voastre seminții Și după ale voastre mii.”
Cel ce va asculta de voi, Pe Mine Mă ascultă-apoi. Cel care vă nesocotește, Pe Mine Mă disprețuiește, Nesocotind, prin Mine-astfel, Pe Cel ce M-a trimis, la el.”
Moise a zis: „În fața voastră, Domnul – în astă seară chiar – Vă va da carne multă, iar În zori, aveți să căpătați Și pâine, să vă săturați. Căci Dumnezeu v-a auzit – În contra Lui – cum ați cârtit. Iată, vă-ntreb – acum – pe voi: Să-mi spuneți, cine suntem noi? Să știți dar, căci cârtirea voastră Nu se îndreaptă-n contra noastră, Ci împotriva Domnului.”
Dar, cetățenii îl urau Și, împărat, nu îl voiau; De-aceea, au trimis solie, Să-i spună: „Nu vrem ca să fie Omu acesta-nscăunat, Asupră-ne, ca împărat.”
Tocmai de-aceea, Eu voi cere – Și-asupra lor Eu am să chem – Lucruri de care ei se tem Și-i voi lovi necruțător, Doar spre nefericirea lor. Nu au răspuns când i-am chemat; Când le-am vorbit, n-au ascultat, Făcând ce-i rău în fața Mea Și alegând ce nu-Mi plăcea!”
Către Balaam, Domnu-a vorbit: „Pentru că solii au venit, Din nou, la tine, vreau acum, Ca să pornești, cu ei, la drum. Să nu-ndrăznești să faci nimic, Afară doar, de ce-am să-ți zic.”
Dar Ghedeon s-a-mpotrivit Și-n felu-acesta, le-a vorbit: „N-am să domnesc eu, peste voi – Și nici urmașii mei apoi – Ci Cel ce va domni, mereu, Are să fie Dumnezeu.”
Față de tine, s-au purtat Așa precum s-a arătat Întotdeauna, de când Eu, Din al Egiptului jug greu, L-am scos și l-am eliberat. Alți dumnezei și-a căutat Și-apoi, pe-aceia i-a slujit. Pe Mine-n schimb, M-a părăsit.
Domnul, atunci, a cuvântat: „Ascultă a poporului Dorință și, asupra lui, Cată să pui un împărat.” În urmă, s-a înapoiat Și-a zis bărbaților pe care Neamul lui Israel îi are: „La casa voastră, înapoi, Acum, să vă întoarceți voi.”
Către întregul Israel, A zis, în urmă, Samuel: „Iată că eu v-am ascultat În tot ce-ați spus și-un împărat V-am rânduit astfel, apoi, Așa precum cerut-ați voi.
Când pe Nahaș – acel pe care Amon, drept împărat, îl are – Voi l-ați văzut că a pornit În contra voastră, ați venit Și mi-ați cerut un împărat. „Nu!”– spus-ați când v-ați adunat – „Ci vrem un împărat apoi, Cari să domnească peste noi.” Și totuși, Împărat – mereu – Vă era Domnul Dumnezeu.
„Să treacă șapte ani și-apoi, Liberi voiesc să-i lăsați voi, Pe toți cei care vă sunt frați Și cari la voi, robi sunt aflați. Cel care ți se vinde ție Și frate-ți e, liber să fie. Și sora ta, de-asemenea, Să fie liberă și ea.” Ai voști’ părinți nu au urmat Poruncile ce le-am lăsat.
„Te voi trimite”– mi-a zis El – „La toți fiii lui Israel, Care se află azi sub soare, La „îndărătnice popoare” Cari împotrivă-Mi s-au unit Și-n acest fel s-au răzvrătit. Tu, fiu al omului, ești cel Care vei merge-n Israel. Iată, întreg acel popor – Și-asemenea părinții lor – Din vremea veche, negreșit, În contră-Mi au păcătuit Și până azi se dovedesc Precum că tot păcătuiesc.
Cu toate-acestea, Israel Nu te va asculta defel, Căci el, de fapt, precum știu bine, Nu vrea a asculta de Mine. Casa lui Israel arată Că are fruntea încruntată, Iar inima îi e-mpietrită.