Biblia Todo Logo
Bib sou entènèt

- Piblisite -




1 Samuel 30:16 - Biblia în versuri 2014

16 David, atunci, s-a învoit, Iar tânărul i-a însoțit, Ducându-i la Amaleciți. Aceștia fost-au risipiți În tot ținutul. Chefuiau Și bucuroși se arătau, Pe urma prăzii dobândite Din jafurile săvârșite În țara Filistenilor Și-n a lui Iuda. Oastea lor, Acum, o grijă doar, avea: Aceea de-a mânca și-a bea.

Gade chapit la Kopi


Plis vèsyon

Noua Traducere Românească

16 L-a dus acolo și iată că aceștia erau răspândiți pe toată fața pământului, mâncând, bând și chefuind datorită marii prăzi pe care o luaseră din țara filistenilor și din țara lui Iuda.

Gade chapit la Kopi

Biblia în Versiune Actualizată 2018

16 L-a dus acolo; și au observat că aceia erau împrăștiați peste tot, mâncând, bând și bucurându-se din cauza marii prăzi pe care o luaseră din teritoriile filistenilor și din cele locuite de urmașii lui Iuda.

Gade chapit la Kopi

Versiunea Biblia Romano-Catolică 2020

16 Și i-a condus. Iată, erau împrăștiați pe toată suprafața pământului: mâncau, beau și sărbătoreau pentru toată prada mare pe care o luaseră din țara filisténilor și din țara lui Iúda.

Gade chapit la Kopi

Biblia sau Sfânta Scriptură cu Trimiteri 1924 Dumitru Cornilescu

16 El i-a slujit astfel de călăuză. Și amaleciții erau risipiți pe tot ținutul, mâncând, bând și jucând de bucuria prăzii celei mari pe care o luaseră din țara filistenilor și din țara lui Iuda.

Gade chapit la Kopi

Traducere Literală Cornilescu 1931

16 Și l‐a pogorât și iată erau împrăștiați pe toată fața pământului, mâncând și bând și jucând, pentru toată prada cea mare pe care o luaseră din țara filistenilor și din țara lui Iuda.

Gade chapit la Kopi




1 Samuel 30:16
22 Referans Kwoze  

Să știți dar, că atuncea când, „Pace și liniște!”, vor zice, O prăpădenie o să pice, Pe ne-așteptate, peste ei, Precum îi vin, unei femei Însărcinate – fără veste – Durerile, când zămislește. Când prăpădenia va apare, Nu va mai fi chip, de scăpare.


Dar iată-n schimb, voi ce faceți: E – peste tot – doar veselie Și strigăte de bucurie! În orice loc, se taie oi Și se înjunghie mulți boi. Ospețe mari, oamenii țin. Carne mănâncă și beau vin, Spunându-și unul altuia: „Hai să mâncăm cât vom putea Și să bem vin – cât mai trăim – Pentru că mâine-o să murim!”


De biruință scurtă parte, Și doar de bucurii deșarte, De-o clipă, cel nelegiuit?


În urmă, Absalom s-a dus, La slujitorii săi, și-a spus: „Luați cu toții seama bine Și să priviți, mereu, la mine! Amnon – la tunsul oilor – E așteptat, la Bal-Hațor. Când are să se veselească, Iar vinul o să-l amețească, Eu vă voi zice-atunci: „Săriți, Asupra lui, și îl loviți!” Grabnic atunci, veți sări voi Și îl veți omorî apoi. Să nu vă temeți, de nimic! Fiți tari, cu inimă, vă zic!”


Spre miazăzi, am năvălit, În partea-n care-a locuit Poporul Cheretiților. Cu oastea-Amaleciților, Prin Iuda, noi am mai trecut – Pe lângă-al lui Caleb ținut – Și în Țiclag am năvălit, Pe care l-am și pustiit.”


A doua zi, când, peste fire, Ai zilei zori și-au revărsat Lumina lor, ei s-au sculat Și au adus arderi de tot Și jertfe care se socot De mulțumire. Au șezut De au mâncat și au băut. În urmă, ei s-au ridicat Și s-au pornit, toți, pe jucat.


Când Iosua a zis apoi, Că pot să plece înapoi, Întâi i-a binecuvântat Și-n urmă a adăugat: „Cu mari averi, acuma, voi Vă veți întoarce înapoi. Turmele care vă-nsoțesc, Nenumărate se vădesc. Ați dobândit – de bună seamă – Argint, fier, aur și aramă. Multă îmbrăcăminte-apoi – De la vrăjmași – ați mai strâns voi. Cu-ai voștri frați, să împărțiți Preda pe care-o stăpâniți.”


David l-a întrebat apoi: „Vrei să ne duci, acum, pe noi, La oastea de Amaleciți?” „Dacă-ndurare-mi dăruiți” – Răspunse el – „mă învoiesc Și am să vă călăuzesc. Jură-mi acuma, te rog eu, Pe Numele lui Dumnezeu, Că n-ai să mă ucizi apoi Și nici nu mă vei da-napoi, În mâinile stăpânului Ce îl aveam, ca rob al lui.”


Mă bucur de al Tău Cuvânt Și foarte fericit eu sânt, Asemeni celui ce-o să-i cadă O mare bogăție, pradă.


Poporul Tău, Tu-l înmulțești Și bucurii îi dăruiești, Iar el se bucură, șezând În fața Ta, ca-n vremea când E seceriș; se veselește, Ca și când prada se-mpărțește.


Când Ghedeon i-a urmărit, Pe-un drum anume a venit – Al celor care locuiesc În corturi și cari se găsesc La răsărit de-acel ținut Ce, drept Nobah, e cunoscut, Și drept Iogbeha. Negreșit, Când Ghedeon a năvălit, Oastea dușmană se credea La adăpost și se-odihnea. Pe ne-așteptate-a fost lovită, Fiind îndată nimicită.


În drumul lor, au întâlnit Oameni de neam Amalecit, Pe care-apoi i-au alungat Și-n locul lor s-au așezat, Iar până astăzi se vădesc Că tot acolo locuiesc.


Swiv nou:

Piblisite


Piblisite