1 Samuel 22:14 - Biblia în versuri 201414 Ahimelec a cutezat Să îl întrebe, pe-mpărat: „Din cei ce sunt în slujba ta, Oare, poți tu a-mi arăta Un om, să fie – ne-ndoios – Cum este David, credincios? La fel ca fiul lui Isai – Ca ginerele ce îl ai – Cine mai este, împărate, Să împlinească, cu dreptate, Poruncile ce le rostești? Pe cine oare, mai găsești – La tine-n casă așezat – De-atâta cinste-nconjurat? Gade chapit laPlis vèsyonNoua Traducere Românească14 Ahimelek i-a răspuns regelui, zicând: ‒ Care dintre toți slujitorii tăi este atât de credincios ca David? El este ginerele regelui, conducătorul gărzii tale și respectat în casa ta. Gade chapit laBiblia în Versiune Actualizată 201814 Ahimelec i-a răspuns regelui: „Care dintre toți subordonații tăi este atât de credincios ca David? El este ginerele regelui, conducătorul gărzii tale; și are un renume în familia ta! Gade chapit laVersiunea Biblia Romano-Catolică 202014 Ahimélec i-a răspuns regelui: „Cine între toți slujitorii tăi este ca Davíd, vrednic de încredere, ginerele regelui, căpetenia gărzii tale, cinstit în casa ta? Gade chapit laBiblia sau Sfânta Scriptură cu Trimiteri 1924 Dumitru Cornilescu14 Ahimelec a răspuns împăratului: „Care dintre slujitorii tăi poate fi pus alături cu credinciosul David, ginerele împăratului, gata la poruncile lui și înconjurat cu cinste în casa ta? Gade chapit laTraducere Literală Cornilescu 193114 Și Ahimelec a răspuns împăratului și a zis: Și cine este așa de credincios între toți slujitorii tăi ca David, care este ginerele împăratului și are intrare în sfatul tău tainic și este prețuit în casa ta? Gade chapit la |
La straiul tău, te rog, privește. Un colț, din haină, îți lipsește, Iar acel colț – ia seama bine – Uite-l, în mână e, la mine! Ți l-am tăiat, pe când dormeai. În mâna mea, tu te aflai, Iar eu, ușor, aș fi putut, Să te omor, însă n-am vrut. Deci după cele întâmplate, Vei ști că nici o răutate – Și nici o răzvrătire – n-are, Față de tine-a mea purtare. Totuși, tu – curse – îmi întinzi, Neîncetat, ca să mă prinzi, Să îmi iei viața, negreșit.
„Îmi spune, cum ați îndrăznit”– Saul a zis – „de v-ați unit, Tu și cu fiul lui Isai? Cum ai putut, apoi, să-i dai Pâine? Ba chiar l-ai înarmat Cu sabia lui Goliat! Cum de te-ai dus – te întreb eu – Ca pentru el, pe Dumnezeu, Să Îl întrebi – să vezi ce zice – Să poată-apoi să se ridice În contra mea, curse să-ntindă, Voind – în ele – să mă prindă?”
David, în aceste fel, a zis: „Când împăratul m-a trimis La tine, el mi-a poruncit: „Veghează dar, necontenit, Să nu mai afle nimenea, Nimic, despre porunca mea, Cu care te-am trimis la drum, Sau despre ce-am vorbit acum!” De-aceea, eu am stabilit Un loc în care, negreșit, Urmează să mă întâlnesc Cu oamenii cari mă-nsoțesc.
Și-n felu-acesta, au vorbit: „Văzut-ați cum a-naintat Și cum, apoi, aruncat Ocara peste Israel? De-ar fi un om, care – cu el – Să fie-n stare să se pună La luptă și să îl răpună, Omul acela – negreșit – Are să fie răsplătit De împărat. Va fi umplut Cu-averi, cum nu s-au mai văzut, Iar fiica împăratului Va deveni nevasta lui. Nici dări nu va mai fi silit Ca să plătească, căci scutit De a lor plată, va fi el Și-apoi și tatăl său, la fel.”