21 Și-apoi în sine-a cugetat: „Am să-i dau fata, de soție, Căci ea, o cursă, vreau să-i fie, Și-apoi la Filisteni – drept pradă – David urmează ca să cadă.” Saul, lui David, i-a vorbit A doua oară: „Negreșit, Astăzi, la mine ai să vii, Căci ginere voiesc să-mi fii!”
21 Atunci Saul și-a zis: „I-o voi da ca să-i fie o capcană și, astfel, mâna filistenilor va fi împotriva lui“. Saul i-a zis lui David pentru a doua oară: ‒ Astăzi vei fi ginerele meu.
21 Atunci și-a zis: „I-o voi da ca să îi fie o capcană; și astfel, filistenii vor fi provocați să vină împotriva lui.” I-a spus lui David a doua oară: „Astăzi vei fi ginerele meu!”
21 El își zicea: „I-o voi da ca să fie pentru el o capcană și să fie în mâna filisténilor”. Iar Saul i-a zis lui Davíd pentru a doua oară: „Astăzi îmi vei fi ginere”.
21 El își zicea: „I-o voi da ca să-i fie o cursă și să cadă sub mâna filistenilor.” Și Saul a zis lui David pentru a doua oară: „Astăzi îmi vei fi ginere.”
21 Și Saul a zis: Îi voi da‐o și îi va fi o cursă și mâna filistenilor va fi asupra lui. Și Saul a zis lui David: Astăzi să‐mi fii ginere prin una sau alta.
Saul, pe David, l-a chemat Și-n acest fel, a cuvântat: „Iată, pe fiica mea cea mare – Cea cari Merab, drept nume, are – Am hotărât să ți-o dau ție De-acuma, spre a-ți fi soție. Un lucru vreau să împlinești: Cu vitejie să-mi slujești, Purtând războaiele pe care, Al nostru Dumnezeu le are.” În acest fel, Saul vorbea, Pentru că-n sinea lui gândea: „Nu vreau, mâna, pe el a-mi pune. Las Filistenii a-l răpune.”
La David, slugile s-au dus, În grabă, iar apoi i-au spus Ceea ce Saul a vorbit. David, atunci, s-a învoit Cu ceea ce i s-a cerut Și-n felu-acesta a putut Să fie ginerele lui – Adică-al împăratului. ‘Nainte de-a fi împlinită Vremea ce fost-a sorocită,
Văzându-l, toți slujbașii lui I-au zis lui Faraon apoi: „Dar cât timp, oare, pentru noi, Omul acesta se vădește, O pacoste? Îngăduiește, Mai bine-acum, poporului Să plece și Domnului lui Să Îi slujească, precum cere. Tu nu vezi că Egiptul piere?”
Cei care vor să mă omoare Îmi întind curse la picioare; Cei ce-mi voiesc nenorocirea, Cu răutăți doar, umplu firea Și toată ziua se vădesc Cum că înșelăciuni urzesc.
Pe-i săi slujbași, el i-a chemat Și-n acest fel, a cuvântat: „Pe David, vreau să îl găsiți Și-apoi, în taină să-i vorbiți: „Iată, al nostru împărat, Bunăvoință-a arătat Față de tine. Negreșit, De-ale lui slugi, tu ești iubit. Pe plac fă-i împăratului, Și fii dar, ginerele lui.”