17 Îndată, Samuel a spus: „Când căpetenie te-am pus Peste poporul cel pe care Neamul lui Israel îl are, Și-atunci când Dumnezeu te-a uns, Încât, în urmă, ai ajuns, Drept împărat, în Israel, Nu mai ții minte în ce fel, În proprii tăi ochi erai? Pe-atuncea, mic, tu te vedeai.
17 Iar Samuel i-a zis: „Atunci când erai mic în ochii tăi, oare nu ai devenit tu conducătorul triburilor lui Israel? Iahve te-a uns ca rege al lui Israel
Saul a zis, la rândul său: „Nu sunt eu, oare, Beniamit? Și oare nu sunt eu ieșit Din semințiile pe care, Mai mici, Israelul le are? Și nu știi că familia mea Mai mică e – de-asemenea – Dintre acelea care vin Din neamul meu, din Beniamin? De ce, în ăst fel, îmi vorbești, Când, prima oară, mă-ntâlnești?”
Într-o sticluță, Samuel Avut-a untdelemn. Astfel, De Saul s-a apropiat Și pe-al său cap l-a revărsat. Apoi l-a sărutat și-a spus: „Nu te-a uns Domnul, spre-a fi pus Drept căpetenie astfel, Peste întregul Israel, Peste poporul Domnului Cari este moștenirea Lui?
Dar Ghedeon nu se clintea, Ci L-a-ntrebat: „Cum aș putea, Pe Israel, să-l izbăvesc, Așa sărman cum mă găsesc? Familia mea – precum se știe – Se trage, după seminție, Din cele mai sărace case Care se află în Manase; Iar dintre toți – la tatăl meu – Află căci cel mai mic, sunt eu.”
Când Samuel l-a auzit, În felu-acesta i-a vorbit: „Stai și ascultă, să-ți spun eu, Ce mi-a spus Domnul Dumnezeu, Azi noapte.” Saul l-a privit, Îngrijorat, și a rostit: „Vorbește! Spune, ce ți-a zis Domnul, atunci când te-a trimis!”