7 Alții, Iordanul, l-au trecut, Ca să se poată-ascunde-n Gad Și-asemenea în Galaad. Saul tot la Ghilgal era, Și tot poporul tremura Șezând alăturea de el.
7 Unii dintre evrei chiar au traversat Iordanul și au mers spre teritoriile locuite de urmașii lui Gad și în Ghilad. Saul era încă la Ghilgal; și toți cei care erau cu el, tremurau de frică.
Du-te acum, în fața lui, Și spune-așa, poporului: „Acela care e fricos Și plin de teamă, ne-ndoios, Să se întoarcă înapoi Și să se depărteze-apoi, De muntele Galaadului!” Când auziră vorba lui, Îndată, două’șidouă mii, Din ai lui Israel copii, Se-ntoarseră și au plecat, Astfel încât s-au ridicat Cei ce-au fost gata de război, La zece mii de inși apoi.
Domnul va face – nevăzut – Să fii de-ai tăi vrăjmași, bătut. Pe-un drum le vei ieși-n ‘nainte, Însă pe șapte – ține minte! – Tu vei fugi, din fața lor. O groază-n ochii tuturor – În ale lumi-mpărății – Neîncetat, tu ai să fii.
Mai marii oștii să mai spună, Poporului care se-adună: „Cei cari, cu frică, se simțesc Și slabi de inimi se vădesc, Să nu mai vină la război! Să plece-acasă înapoi, Să nu-nmoaie, prin teama lor, Și inimile fraților.”
„Am luat țara-n stăpânire Și-am dăruit-o moștenire: O parte Rubeniților, Și-apoi alta Gadiților, Așa după cum ei îmi cer. Le-am dat ținutul Aroer Cari, pe Arnon, e așezat Și de asemeni, le-am mai dat, Muntele Galaadului – Jumate din cuprinsul lui – Și cu cetățile pe care, Acel ținut muntos le are.
Îmi voi întoarce Fața Mea, În contra voastră – veți vedea – Și-atunci, bătuți, aveți să fiți De-ai voști’ vrăjmași și fugăriți. Cei care vă urăsc apoi, Jug greu, vor așeza pe voi Și tot mereu, o să fugiți, Chiar dacă n-ați fost urmăriți.
Cum hotărâse Samuel, O săptămână-a așteptat Saul, cu cei ce l-au urmat. Timpul, necontenit, trecea Iar Samuel întârzia. Poporu-atuncea și-a pierdut Răbdarea și a început Să-l părăsească pe-mpărat.
Toată-a lui Ruben seminție Și a lui Gad – precum se știe – Cu jumătate dintre case Din seminția lui Manase, Au căpătat ca moștenire Și au luat în stăpânire, Ținutul care s-a aflat Peste Iordan, desfășurat În zare, către răsărit. Ei, de la Moise, l-au primit, Cari este rob al Domnului.
De-asemenea, mai cuprindea Pământul pe care-l avea Ținutul Galaadului, Iar în continuarea lui, Ținutul Gheșuriților, Ținutul Macatiților, Tot muntele Hermonului Și țarina Basanului, Până la Salca, hăt în zare.
Israeliții cari erau Dincolo-n vale – ori ședeau Peste Iordan – când au văzut Tot ceea ce s-a petrecut, În mare grabă, au fugit. Văzând că Saul a murit, Iar cei trei fii ce îi avea Pierit-au de asemenea, Cetățile și le-au lăsat Și-nspăimântați, au alergat Să-și scape viața, să-și găsească, Un loc, să se adăpostească; Iar Filistenii au venit Și-n locul lor, au locuit.