Biblia Todo Logo
Bib sou entènèt

- Piblisite -




1 Regi 8:9 - Biblia în versuri 2014

9 Chivotu-n el, atunci, avuse Doar tablele care-au fost puse De Moise, și aveau pe ele, Toate cuvintele acele Pe care Domnul le-a rostit Când, la Horeb, El a venit Ca să încheie-n acest fel, Un legământ, cu Israel. Din piatră, tablele erau Și în chivot, loc, își aveau, Iar legământul s-a-ntocmit Când Israelul a ieșit Din al Egiptului ținut, Căci Domnul, liber, l-a făcut.

Gade chapit la Kopi


Plis vèsyon

Noua Traducere Românească

9 În Chivot nu se mai aflau decât cele două table de piatră puse acolo de Moise la Horeb, atunci când Domnul a încheiat legământ cu fiii lui Israel, după ce aceștia au ieșit din țara Egiptului.

Gade chapit la Kopi

Biblia în Versiune Actualizată 2018

9 În Cufăr nu mai erau decât cele două table de piatră puse de Moise la Horeb, atunci când Iahve a ratificat un legământ cu israelienii, după ce ei plecaseră de pe teritoriul Egiptului.

Gade chapit la Kopi

Versiunea Biblia Romano-Catolică 2020

9 În arcă nu erau decât cele două table de piatră pe care le-a pus Moise în ea la Hóreb când Domnul a încheiat [alianță] cu fiii lui Israél la ieșirea lor din țara Egiptului.

Gade chapit la Kopi

Biblia sau Sfânta Scriptură cu Trimiteri 1924 Dumitru Cornilescu

9 În chivot nu erau decât cele două table de piatră pe care le-a pus Moise în el la Horeb, când a făcut Domnul legământ cu copiii lui Israel, la ieșirea lor din țara Egiptului.

Gade chapit la Kopi

Traducere Literală Cornilescu 1931

9 În chivot nu era nimic decât cele două table de piatră pe care le pusese Moise acolo în Horeb, când Domnul a făcut legământ cu copiii lui Israel când au ieșit din țara Egiptului.

Gade chapit la Kopi




1 Regi 8:9
25 Referans Kwoze  

Vei pune mărturia dată De Mine, în chivotu-acel Și-așezi capacul, peste el.


Aici fusese așezat Altarul, care-a fost lucrat Din aur și s-a folosit Pentru tămâie. Negreșit, Alăturea altarului, Chivotul legământului Era, de-asemeni, așezat – Și el, în aur, ferecat. Un vas de aur s-a adus – Cu mană – și-n chivot s-a pus. Toiagul lui Aron – la fel – Acolo a fost pus și el; Toiagul cari înfăptuise Minuni, atuncea înfrunzise. Tot în chivot, s-a mai aflat Și legământul încheiat De Dumnezeu – precum a zis – În tablele de piatră scris.


El, mărturia, a adus-o Și în chivot apoi, a pus-o. A pus drugii chivotului, Iar peste el, capacul lui.


Chivotu-n el, atunci, avuse Doar tablele care-au fost puse, De Moise și aveau pe ele Toate cuvintele acele Pe care Domnul le-a rostit Când, la Horeb, El a venit Ca să încheie-n acest fel, Un legământ, cu Israel. Ăst legământ s-a întocmit Când Israelul a ieșit Din al Egiptului ținut, Când Domnul, liber, l-a făcut.


Domnul a dat, poporului, Acolo, legământul Lui, Ce cuprindea zece porunci, Pe cari va poruncit atunci, Să le păziți, neîncetat. Apoi, în piatră, le-a săpat.


Templul, îndată, am văzut, Cum că, de fum, a fost umplut, Din slava Dumnezeului Cel viu și a puterii Lui. Apoi, în Templu, nimenea, Să intre, nu va mai putea, Decât atunci când se sfârșesc Urgiile care lovesc Fața întregului pământ Și care, șapte-n număr, sânt.”


Atuncea, slava Domnului Și toată măreția Lui Care pe heruvimi a stat, Se ridică și s-a-ndreptat, Apoi, spre pragul cel pe care, Casa-l avuse la intrare, Astfel încât noru-a putut, Templul ca să îl fi umplut, Iar slava Domnului făcea, Întreaga curte, de lucea.


Pentru chivot, am căutat Un loc, unde l-am așezat, Căci legământul Domnului Se află înlăuntrul lui. Pe-acesta, Domnul l-a-ncheiat Cu Israel, când l-a scăpat Din al Egiptului ținut, Când din rob, liber l-a făcut.”


„Luați acum, a legii carte Și așezați-o într-o parte, Lângă chivotul Domnului, Cari este-al legământului. Mereu, acolo, ea va sta, Ca martoră-mpotriva ta.


Domnul, lui Moise, i-a vorbit Și iată ce i-a poruncit: „Al lui Aron toiag să-l pui, Din nou, în cortul Domnului, Căci vreau ca semn să fie el, Pentru întregul Israel – Pentru cei cari se răzvrătesc – Și-n acest fel, am să opresc Cârtirile, din fața Mea. Când ăst toiag, îl vor vedea, Toți au să știe, bunăoară, Cum să se poarte, să nu moară.”


În ziua-n cari s-a așezat Cortul, deasupră-i, s-a lăsat Un nor ce l-a acoperit Și pân’ la ziuă s-a zărit, Asupra sa, o-nfățișare Ce aducea cu un foc mare.


„Pe al tău frate, să-l previi, Căci trebuie Aron să știe – Când, în al Meu cort, o să vie – Că nu tot timpul va putea Să treacă, de acea perdea, Care-nlăuntru e aflată Și care este așezată Ca să acopere privirii, Acel capac al ispășirii Cari, pe chivot, trebuie pus. În acest fel îi vei fi spus Tu, lui Aron, ca să nu piară, Când, în lăcaș, intra-va iară. Peste capac, un nor va sta, În care Mă voi arăta.


Moise, apoi, grije-a avut Să-i spună lui Aron: „Să iei Un vas, în care pune-vei, Din mană, un omer pe care Ai să-l așezi, pentru păstrare – În fața Domnului – să fie Pentru urmașii ce-au să vie.” (Hrana aceea au numit-o „Mană”, căci ei, când au zărit-o Întâia dată, au strigat: „Man hu”, care a însemnat „Ce e aceasta?”, tălmăcit.)


Pe când Aron vorbea astfel Copiilor lui Israel, Către pustiu, toți au privit. Plin de uimire, a zărit, Atunci, acel întreg popor, Slava lui Dumnezeu, în nor.


În straja dimineți-apoi, Domnul privit-a înapoi, Din al Său stâlp de foc – din nor – Și-n rândul Egiptenilor, Învălmășeală a zvârlit.


Domnul mergea-naintea lor, Ziua fiind un stâlp de nor, Iar noaptea, stâlp de foc, prin care Îi conducea, fără-ncetare.


Iată că Eu îți voi da ție – Pentru chivot – o mărturie. Această mărturie dată, În el, trebuie așezată.


Drugii aceia, lungi, erau, Iar capetele se vedeau De la anume depărtare De la chivot, în locul care Era Locașul sfânt aflat. De-afară, nu s-au observat Acești drugi ai chivotului, Servind pentru mutarea lui. Până acum, în acest ceas, Chivotu-acolo a rămas.


Swiv nou:

Piblisite


Piblisite