1 Ioan 1:8 - Biblia în versuri 2014

⁸ De zicem că n-avem păcat, Ne înșelăm, neîncetat, Și are să se vadă-apoi, Că, adevăr, nu e, în noi.

Plis vèsyon

Noua Traducere Românească

⁸ Dacă zicem că nu avem păcat, ne înșelăm singuri și adevărul nu este în noi.

Biblia în Versiune Actualizată 2018

⁸ Dacă susținem că nu am păcătuit, ne înșelăm pe noi înșine; și atunci adevărul nu este în noi.

Versiunea Biblia Romano-Catolică 2020

⁸ Dacă spunem că nu avem păcat, ne înșelăm pe noi înșine, iar adevărul nu este în noi.

Română Noul Testament Interconfesional 2009

⁸ Dacă spunem că nu avem păcat, ne înşelăm şi adevărul nu este în noi.

Biblia sau Sfânta Scriptură cu Trimiteri 1924 Dumitru Cornilescu

⁸ Dacă zicem că n-avem păcat, ne înșelăm singuri și adevărul nu este în noi.

1 Ioan 1:8 Referans Kwoze

Romani 3:23

Căci toți, precum e a lor fire, Ajuns-au de-au păcătuit Și-n felu-acesta, s-a vădit Cum că lipsiți au fost, mereu, De slava de la Dumnezeu.

Iacov 3:2

În multe feluri, toți greșim; Un lucru, trebuie să știm: Dacă un om nu a greșit, În vorbă, e desăvârșit, Putând să țină-n mâna lui, Mereu, frâiele trupului.

Qohelet 7:20

Pe tot acest întins pământ, Oameni neprihăniți nu sânt, Cari binele să-l făptuiască Fără ca să păcătuiască.

Isaia 53:6

La fel precum sunt niște oi Rătăcitoare, eram noi, Căci fiecare își vedea De drumul pe care-l avea. Pe El, Domnu-L făcu să cadă, Nelegiuirii noastre, pradă.

1 Ioan 2:4

De-aceea, iată că vă scriu: Cel care zice: „Eu Îl știu”, Dar vorbele-I nu I-a păzit, Un mincinos s-a dovedit; Și, procedând în acest fel, Nu este adevăr, în el.

1 Ioan 1:10

Atunci când zicem, negreșit, Că noi nu am păcătuit, Îl facem mincinos, pe El. Dacă vorbim în acest fel, Al Său Cuvânt – să știți și voi – Că nu sălășluiește-n noi.”

Proverbe 20:9

Există, oare, cineva Cari va putea spune, cândva, „Eu, inima, mi-am curățat, Și de păcate, sunt curat”?

Iov 15:14

„Ce-i omul, pentru-a fi curat? Poate cel care s-a-ntrupat Dintr-o femeie pământeană, Să fie fără de prihană?

Galateni 6:3

Dacă va crede cineva, Precum că el este ceva – Chiar dacă nu este nimic – Se-nșeală singur, pot să zic.

Isaia 64:6

Toți am ajuns niște spurcați. Suntem cu toții, necurați. Despre-ale noastre fapte bune, Ajuns-am ca să putem spune Că sunt precum un strai mânjit. Ca frunzele ne-am ofilit Și de nelegiuiri apoi, Ca și de vânt duși suntem noi.

Psalmi 143:2

Nu-mi face judecată mie, Căci nici un om nu e găsit, În fața Ta, neprihănit.

Iacov 1:26

Dacă se crede cineva, Că e religios, cumva, Dar limba nu și-o stăpânește, Prin faptu-acela, dovedește Că el, în inimă, se-nșală, Pentru că, fără îndoială, Zadarnică-i – vă pot a spune – Întreaga lui religiune.

1 Timotei 6:5

Război zadarnic de cuvinte, Între toți cei stricați la minte, Cari sunt, de adevăr, lipsiți Și care sunt obișnuiți Ca în evlavie să creadă Că, un câștig, pot ca să vadă. De-astfel de oameni, tot mereu, Să te ferești tu, dragul meu.

Iov 25:4

Poate fi omul fără vină, ‘Naintea Domnului? Curat, Poate fi cel ce s-a-ntrupat Dintr-o femeie muritoare?

1 Regi 8:46

Dacă poporul a greșit – Căci pe pământ nu se găsește Un om cari nu păcătuiește – Și la ai săi vrăjmași, astfel, Rob va ajunge Israel – Fie-ntr-o tară-apropiată, Fie în una depărtată –

1 Corinteni 3:18

Să nu se-nșele nimenea: Acela care va avea, Părere bună, despre el, Crezându-se-nțelept astfel, Nebun, întâi, să fie, dacă Vrea, înțelept, ca să se facă.

Iov 14:4

Dintr-o ființă necurată Ieși-va oare-un om curat?

2 Cronici 6:36

Dacă poporul a greșit – Căci pe pământ nu se găsește Un om cari nu păcătuiește – Și la ai săi vrăjmași astfel, Rob va ajunge Israel – Fie-ntr-o tară-apropiată, Fie în una depărtată –

2 Ioan 1:2

Pentru-adevăru-aflat, în noi, Care rămâne-n veac apoi:

1 Ioan 1:6

Umblând în beznă, tot mereu, Spunând că noi – cu Dumnezeu – În părtășie ne găsim, E o dovadă că mințim.

Iacov 1:22

Aveți Cuvântul Domnului: Fiți deci, împlinitorii Lui, Căci dacă doar Îl ascultați, Să știți, că singuri, vă-nșelați; De-aceea, fiți împlinitori Și nu numai ascultători.

2 Timotei 3:13

Cei răi și-nșelători, mereu – Încredințat fii, dragul meu – Din rău în rău, au să pășească, Pe alții au să-i amăgească, Și-apoi – la urmă – dovediți Vor fi ei înșiși, amăgiți.

Iov 9:2

A zis: „Este adevărat Ceea ce-ai spus – o știu, prea bine. Cum poate omul care vine În față dar, la Dumnezeu, Să-și ia dreptatea? – întreb eu.

3 Ioan 1:3

Află acuma, dragul meu, Că foarte mult m-am bucurat, Când, de frați, fost-am înștiințat, Că, adevărului, îi ești Tu, credincios, și că pășești Numai pe calea lui, mereu.

2 Petru 2:13

Plata nelegiuirilor, Au s-o primească, negreșit, Pentru tot ce au săvârșit. Căci iată, fericirea lor: A se deda plăcerilor, Oricând, oriunde – fiecare – Chiar ziua, în amiaza mare. La fel ca niște întinați Și-asemeni ca niște spurcați, Pe chefuit, ei se pornesc, Chiar și atunci când se găsesc Cu voi, la mesele numite „De dragoste”, de ei gătite.

Ieremia 2:35

Și totuși, tu ai cuvântat: „Iată că sunt nevinovat! Să se întoarcă, de la mine, Mânia Lui!” Însă, cu tine, Am să Mă cert Eu, negreșit, Căci spus-ai: „N-am păcătuit!”

Ioan 8:44

Nu Dumnezeu vă este Tată, Ci diavolul, pentru că, iată, Că voi, cu toții, vă siliți, Ca poftele, să-i împliniți. El, ucigaș, s-a arătat, De la-nceput și nu a stat În adevăr, fiindcă-n el Nu este adevăr, defel. Întotdeauna, când mințește, Din ale sale doar, vorbește. În acest fel, ni se arată Că este al minciunii tată.

Romani 3:10

Precum e scris: „Nu s-a aflat Un om măcar, neprihănit.

1 Ioan 4:20

Când cineva e auzit Spunând: „Pe Domnul, Îl iubesc”, Dar faptele sale vădesc Că pe-al său frate îl urăște, Un mincinos se dovedește. Căci cel care, pe al său frate – Pe care l-a văzut – nu poate Să îl iubească, va putea, Pe Domnul – fără a-L vedea – Să Îl iubească? Nicidecum!

Levitic 13:12

Dar este altă socoteală, Când lepra face o spuzeală, Acoperind, cu-a ei culoare – Din cap și până la picioare – Pielea celui ce-i bănuit Cum că, de lepră, e lovit. La preot, se va arăta,

2 Regi 20:15

„Ce au văzut, în acest loc?” – A vrut Isaia să mai știe. „Eu am purtat, acea solie, Prin toată casa mea. Să știi, Că fost-am și la visterii, Unde – apoi – le-am arătat Tot ceea ce am adunat.”