1 Corinteni 2:4 - Biblia în versuri 20144 Învățături, pe care eu Vi le dădeam – și-asemenea, Și propovăduirea mea – N-au stat în fraze sunătoare, În vorbele-nduplecătoare, Ieșite dintr-o-nțelepciune Ce poate omul s-o adune, Ci în puterea arătată, Care, de Duhul, este dată, Gade chapit laPlis vèsyonNoua Traducere Românească4 iar vorbirea și predicarea mea nu stăteau în cuvintele convingătoare ale înțelepciunii, ci în dovada Duhului și a puterii, Gade chapit laBiblia în Versiune Actualizată 20184 Atunci când v-am vorbit, mesajul meu nu a avut argumentele care se folosesc în înțelepciunea umană (pentru a determina convingerea); ci el a fost o demonstrație a Spiritului (Sfânt) și a forței (Sale). Gade chapit laVersiunea Biblia Romano-Catolică 20204 iar cuvântul meu și predica mea n-au constat în discursuri convingătoare ale înțelepciunii [omenești], ci în adeverirea Duhului și a puterii, Gade chapit laRomână Noul Testament Interconfesional 20094 Iar cuvântul meu şi predica mea nu au fost ca acelea care conving prin înţelepciunea cuvintelor, ci s-au dovedit adevărate prin arătarea Duhului şi a puterii lui Dumnezeu, Gade chapit laBiblia sau Sfânta Scriptură cu Trimiteri 1924 Dumitru Cornilescu4 Și învățătura și propovăduirea mea nu stăteau în vorbirile înduplecătoare ale înțelepciunii, ci într-o dovadă dată de Duhul și de putere, Gade chapit la |
Vedeniile lor, se știe Că sunt doar înșelătorie, Iar prorociile rostite, A fi minciuni sunt dovedite. „Așa vorbește Domnul” zic, Măcar că El n-a spus nimic. O vorbă, Domnul nu le-a zis, Pentru că El nu i-a trimis. Prin vorbele ce le rostesc Acești proroci, cari prorocesc, Nădejdi deșarte nasc în cei Care ascultă ce spun ei, Căci cred că fi-vor împlinite Cuvintele ce-au fost rostite.
Mai marii Filistenilor Au mers, cu slujitorii lor, Pân’ la Dalila, și i-au spus: „Iată, argint mult, ți-am adus. O mie-o sută sicli are Ca să îți deie fiecare, Dacă, să afli, reușești – Și dacă ne dezvăluiești – În ce poate Samson a-și ține Puterea și de unde-i vine. Căci vrem apoi, să îl slăbim, Să îl legăm, să-l biruim. Află ce-ți cerem, fă cum știi Și răsplătită ai să fii!”
Trei zile-au stat, dar n-au putut Să-i dea răspunsul potrivit. A șaptea zi, când au venit, La soața lui Samson s-au dus Și-apoi, în acest fel, i-au spus: „Du-te și caută, de-ndat’, Să-ndupleci pe al tău bărbat Să dea răspuns la ghicitoare! Sau vă gândiți acuma, oare, Că vreți ca să ne jefuiți? De-aceea vă închipuiți Cum că aici ne-ați adunat? De nu aflăm răspunsu-ndat’, Atunci să știi că-ți punem foc – Ție și alor tăi – pe loc!”
În jur, aud doar vorbe rele Și mă încearcă spaime grele. „Învinuiți-l!” – aud eu, Strigându-mi-se, tot mereu. „Haideți dar toți, să ne unim Și astfel să-l învinuim!” Toți oamenii care erau În jurul meu și cari trăiau Cu mine-n pace, mă pândesc, Să vadă când mă poticnesc Și zic: „Poate se lasă prins! De noi, va trebui învins! Să punem dar, mâna pe el Și să ne răzbunăm, astfel!”