1 Corinteni 2:3 - Biblia în versuri 2014

³ Eu însumi, când v-am vizitat, Fricos și slab m-am arătat, Cuprins de un cutremur greu.

Plis vèsyon

Noua Traducere Românească

³ Eu am venit la voi neputincios, temător și având mari emoții,

Biblia în Versiune Actualizată 2018

³ Iar când am apărut între voi, m-am prezentat ca un orator slab, timid și care se teme de un eventual eșec.

Versiunea Biblia Romano-Catolică 2020

³ Eu însumi am venit la voi în slăbiciune, cu frică și cuprins de neliniște,

Română Noul Testament Interconfesional 2009

³ Aşa am şi fost la voi: cu trupul slab, cu frică şi cu mare cutremur.

Biblia sau Sfânta Scriptură cu Trimiteri 1924 Dumitru Cornilescu

³ Eu însumi, când am venit în mijlocul vostru, am fost slab, fricos și plin de cutremur.

1 Corinteni 2:3 Referans Kwoze

2 Corinteni 13:4

Într-adevăr, El S-a vădit, Prin slăbiciune, răstignit; Dar prin acea putere mare, Pe care Dumnezeu o are, Acum, mereu, trăiește El. Cu noi, s-a întâmplat, la fel, Căci slabi, în El, ne-am arătat, Dar prin puterea ce s-a dat, De la al nostru Dumnezeu, Tari ne vom ține, tot mereu, Și plini de viață, vom fi noi, Astfel, cu El, față de voi.

2 Corinteni 13:9

Într-adevăr, ne bucurăm, Necontenit, când observăm Precum că slabi ne-arătăm noi, În timp ce tari v-ați vădit voi, Și-aducem rugăciunea noastră, Pentru desăvârșirea voastră.

2 Corinteni 10:10

„De fapt”, spun ei, „ceea ce-a zis Și, prin epistole, ne-a scris, Sunt lucruri, de putere, pline, Cu greutate. Dar, știm bine, Că dacă el însuși, apoi, O să se afle printre noi, E moale, și-n cuvântul lui, Vedem că, greutate, nu-i.”

2 Corinteni 10:1

„Eu, Pavel dar, vă rog frumos, Prin bunătatea lui Hristos Și prin blândețea Lui, cea mare – Eu, „îndrăzneț, din depărtare În contra voastră, dar smerit, Atunci când sunt, la voi, sosit” –

2 Corinteni 6:4

În orișice privință, noi Dorim să arătăm, mereu, Că Îl slujim, pe Dumnezeu, Și-I suntem vrednici slujitori. De-aceea, suntem răbdători, Când un necaz ne-apasă tare, Ori, în nevoi, sau strâmtorare, Pe-al nostru drum, ne-am pomenit.

2 Corinteni 4:16

„De-aceea, fără îndoială, Noi nu cădem de oboseală. Chiar dacă omul exterior Se trece-ncet, cel interior, Din zi în zi, se înnoiește Și, tot mai tare, se vădește.

2 Corinteni 4:1

„Deci, dacă slujba căpătată, După-ndurarea arătată Nouă, acuma, o avem, De oboseală, nu cădem.

Fapte 18:12

Când, în Ahaia, Galion Ocârmuia, la unison, Iudeii, toți, s-au răsculat; Pe Pavel, ei l-au înhățat Și l-au târât apoi, pe dată, La scaunul de judecată,

Fapte 18:6

Și în batjocură-l luau. Pavel, atunci, și-a scuturat Haina, de praf, și-a cuvântat: „Al vostru sânge o să cadă, Pe capul vostru. Să se vadă Că sunt curat! De-acum, mereu, La Neamuri, mă voi duce eu.”

2 Corinteni 7:5

Vă spun dar, spre știința voastră, Căci chiar după venirea noastră În Macedonia, n-am stat, Și-odihnă, nu a căpătat Al nostru trup – lupte afară, Iar înăuntru, temeri, iară.

Fapte 17:1

Pavel și Sila au trecut Prin Amfipoli, și-au străbătut Și Apolonia apoi. Astfel, ajunseră cei doi, Pân’ la Tesalonic, în care Era o sinagogă mare, Ce adunase mulți Iudei.

Fapte 18:1

În urmă, Pavel a plecat, De la Atena, și-a intrat Până-n Corint, unde-a găsit

Isaia 19:16

Ca o femeie o să fie Egiptul, când are să vie Timpul acela. Tremur mare, Îl va-ncerca pe fiecare, Când va vedea asupra lui, Brațul întins al Domnului.

2 Corinteni 7:15

Fratele Tit, pentru voi, are O dragoste, cu mult mai mare, Căci ascultare, voi vădiți Și ați știut ca să-l primiți, Cu frică și cu tremur, mare.

Efeseni 6:5

Voi robilor, să căutați, Stăpânii, să vi-i ascultați, Cu teamă și cutremur mare – Cu curăție, fiecare, În a sa inimă apoi – Cum de Hristos, ascultați voi.