E trasennu ntra la casa, vittiru lu bamminu cu so matri Maria, e addinucchiannusi l’ aduraru: ed aperti li soi tesori cci offreru pri rigalu oru, incensu, e mirra.
E mentri cci diceva sti cosi, eccu unu di li capi s’ avvicinau, e l’ adorau, dicennu: Signuri, me figghia muriu ora ora: ma veni, metti la to manu supra d’ idda, e campirrà.