E vidennu un arvulu di ficu vicinu la strata, si cci avvicinau: e nun cci truvau nent’ autru ca li fogghi, e cci dissi: Chi nun nascissiru mai cchiù frutti di tia in eternu: e la ficara a lu mumentu fu siccata.
Ma rispunnennu Gesù, cci dissi: In virità vi dicu, ca si avriti fidi, e nun esitirriti, nun sulamenti farriti chistu di lu pedi di ficu, ma si a stu munti cci dirriti, Pigghiati, e jettati a mari, chistu sarrà fattu.