1 Tɛsoloniɔn 4:7 - Ku̍o̍ Delee 19997 Nyɔsoa se̍ à dǎ à iě dě gbǎn nu̍-ɛ di̍i̍ nɛ, jɛ ɔ̍ dǎ àɔ̀ à iě nɛi̍ wɛ̀. Faic an caibideil |
Nyɔ̍ ùh wɔ̀-a dǒ u̍h-a chɛ̀-a wlùh dɛ̍ᵻ de̍e̍, iě u̍h-a nu̍-a se̍i̍kɔɛn, wɛ̀ ùh-u jě-a tùn blě nyɔ̍ dɛ̍ɛ̍-ɛ, u̍h-u bo Nyɔsoa-a mu̍ kàn gbɛ̍n chɛ̀ɛ̌chɛ̀. Nǎ po̍ nyɔ̍-a si̍h naɛ la u̍h bɛ̌ wlì i̍, iě u̍h-a chɛ̍n ko̍o̍. Tìh-a i̍ bɛ̌-ɛ nyɔ̍ nɛ-a dě à dlǔwèàì-ɛ, u̍h-u ple̍ faɔn dǒ u̍h wlu̍ pùn i̍ po̍ la̍.