Rut 4:1 - Biblia în versuri 2014

¹ Către ieșirea din cetate, Boaz porni, voind să cate, Pe ruda sa – aceea care Avea drept de răscumpărare, Întâia, asupra lui Rut. Pe acest om, el l-a văzut Chiar la intrarea în cetate Și l-a strigat: „Așteaptă frate! Apropie-te, căci doresc, Ceva, cu tine, să vorbesc!”

Tuilleadh tionndaidhean

Noua Traducere Românească

¹ Boaz s-a dus la poarta cetății și s-a așezat acolo. Tocmai atunci trecea cel ce avea drept de răscumpărare, cel despre care vorbise Boaz. Boaz i-a zis: ‒ Prietene, întoarce-te și așază-te aici! Acesta s-a întors și s-a așezat.

Biblia în Versiune Actualizată 2018

¹ Boaz s-a dus și a stat la poarta orașului. Tocmai atunci trecea pe acolo acela care avea drept de răscumpărare. El era cel despre care vorbise Boaz cu Rut. Boaz i-a zis: „Prietene, te rog întoarce-te și stai aici (lângă mine)!” Acel om s-a întors și s-a așezat.

Versiunea Biblia Romano-Catolică 2020

¹ Bóoz a urcat la poarta [cetății] și s-a așezat acolo. Și, iată, trecea cel care avea drept de răscumpărare și despre care vorbise Bóoz. [Bóoz] i-a zis: „Hei, tu, apropie-te și șezi aici!”. El s-a apropiat și a șezut.

Biblia sau Sfânta Scriptură cu Trimiteri 1924 Dumitru Cornilescu

¹ Boaz s-a suit la poarta cetății și s-a oprit acolo. Și iată că cel ce avea drept de răscumpărare, și despre care vorbise Boaz, trecea. Boaz i-a zis: „Hei, cutare, apropie-te, stai aici.” Și el s-a apropiat și s-a oprit.

Traducere Literală Cornilescu 1931

¹ Și Boaz s‐a suit la poartă și a șezut acolo. Și iată cel ce avea dreptul de răscumpărare, de care vorbise Boaz, trecea. Și i‐a zis: Hei, cutare, abate‐te, șezi aici! Și s‐a abătut și a șezut.

Rut 4:1 Iomraidhean Croise

Geneza 19:1

Când înserarea s-a lăsat, Cei doi îngeri care-au plecat Înspre Sodoma, au sosit La poarta ei. L-au întâlnit Pe Lot, care i-a-ntâmpinat. Pân’ la pământ li s-a-nchinat

Geneza 23:10

Loc de mormânt.” Dar Efron sta Acolo, și îl asculta. El a grăit, către Avram:

Geneza 34:20

S-au dus să spună, la popor, Ceea ce Iacov a dorit, Și-n felu-acesta au vorbit:

2 Samuel 15:2

În fiecare zi, în zori, Mergea cu ai săi slujitori Și se-așeza pe drumul care Intra-n cetate – la intrare – Chiar lângă poartă. El vorbea Cu toată lumea ce voia Ca să ajungă la palat, La judecată, la-mpărat. Pe toți cei care au venit, El i-a chemat și le-a vorbit: „Din ce cetate ești?” – zicea, Iar după ce omu-i spunea: „Sunt din cutare seminție, Pe care, domnul meu o știe Că este a lui Israel”,

2 Cronici 18:9

Pe jilțuri, cei doi împărați Erau, atuncea, așezați, La a Samariei intrare. Cu hainele de sărbătoare, Fuseseră înveșmântați. În fața lor, erau aflați Prorocii care îi avea, În acel timp, Samaria. Aceștia, toți, se îmbulzeau, Necontenit, și proroceau.

Iov 29:7

Dacă simțeam că-mi vine bine, Spre poarta târgului plecam, Iar în piață când voiam Să am un scaun pregătit,

Iov 31:21

A mieilor mei – de văzută A fost mâna mea, ridicată, Lovind pe cel orfan vreodată – Pentru că tare mă simțeam Fiindcă sprijinit eram De cei mai mari judecători –

Psalmi 69:12

Cei cari la poartă se opresc, Doar despre mine povestesc. Ajuns-am ca aceia cari Se-mbată cu băuturi tari Să râdă batjocoritor, Căci pus sunt în cântecul lor.

Proverbe 31:23

Bărbatul ei bine-i văzut Dacă la poartă a ieșit Și cu bătrânii a vorbit.

Isaia 55:1

„Voi, cei cari întristați sunteți, Veniți la ape, ca să beți! Să vină chiar și-acela care Este sărac, iar bani nu are! Veniți! Bucate cumpărați! Lapte și vin să mai luați! Veniți să cumpărați, căci iată, Sunt fără bani și fără plată!

Ieremia 32:10

Doi martori am adus și-am scris, În fața lor, un mic zapis, Pe care l-am pecetluit, După ce-ntâi am cântărit – În cumpănă – argintul dat.

Amos 5:15

Răul, urâți-l și fugiți! Doar binele, să îl iubiți, Căci poate-atunci, Cel cari, mereu, E al oștirii Dumnezeu Va avea milă de-a cea viță Ce-i a lui Iosif rămășiță.

Zaharia 2:6

„Fugiți din țara cea aflată În miazănoapte așezată, Pentru că v-am împrăștiat!” – Domnul a zis. „V-am alungat În patru vânturi câte sânt Pe fața-ntregului pământ!”

Deuteronom 16:18

„Tu – în cetăți – judecători, Ai să așezi, și dregători Care vor trebui să fie Aleși, în orice seminție, Să judece, după dreptate, În pricinile-nfățișate În fața judecății lor, De către omul din popor.

Deuteronom 17:5

Pe cel ce este vinovat – Fie femeie, sau bărbat – De astă faptă, să te duci Grabnic atunci și să-l aduci La porțile cetății tale Și-acolo, pentru ale sale Rele făcute, negreșit, Cu moartea fi-va pedepsit. Cu pietre – precum am mai zis – Omul acel va fi ucis.

Deuteronom 21:19

Tatăl și mama să se ducă, Să-l ia și-n urmă, să-l aducă Bătrânilor – acei pe care, Cetatea lor, atunci, îi are – La poarta locuinței lor.

Deuteronom 25:7

Când omul, însă, nu va vrea, Pe-a lui cumnată să o ia, Femeia să se ducă are, La a cetății poartă mare – Unde bătrânii se adună – Și-n fața lor, apoi, să spună: „Iată, cumnatul meu nu vrea, Ca de nevastă să mă ia – Așa cum cere dreptul dat De faptul că îmi e cumnat – Și să ridice-n Israel, Numele mortului astfel.”

Iosua 20:4

Acela care, dintre voi, A omorât, să fugă-apoi, La o cetate de scăpare. Să se oprească la intrare, Și-n fața porții, când se-adună Ai ei bătrâni, el să le spună, În amănunt, ce s-a-ntâmplat. După ce-l vor fi ascultat, Bătrâni-aceia din cetate, Vor trebui ca să îi cate O locuință, să-l primească Apoi, cu ei să locuiască.

Rut 3:12

Am dreptul de răscumpărare, Dar și-altcineva îl mai are – O rudă mai apropiată: Poți fi, de ea, răscumpărată.

Rut 3:18

Naomi-a zis: „Fii liniștită, Până când fi-vei lămurită, De felul cum va fi sfârșit Lucrul acesta. Negreșit, Boaz, tihnă, nu va avea, Până atunci când va putea Ca acest lucru să-l sfârșească – Chiar azi, poate-o să reușească.”