Biblia Todo Logo
Bìoball air-loidhne

- Sanasan -




Proverbe 3:9 - Biblia în versuri 2014

9 Pe Dumnezeu, să Îl cinstești Cu-averea ce o dobândești, Cu roadele întâi luate Din bunurile ce-ți sunt date.

Faic an caibideil Dèan lethbhreac


Tuilleadh tionndaidhean

Noua Traducere Românească

9 Onorează-L pe Domnul cu bunurile tale și cu primele roade din toată recolta ta!

Faic an caibideil Dèan lethbhreac

Biblia în Versiune Actualizată 2018

9 Onorează-L pe Iahve cu bunurile tale, oferindu-i primele fructe din toată recolta ta!

Faic an caibideil Dèan lethbhreac

Versiunea Biblia Romano-Catolică 2020

9 Cinstește-l pe Domnul mai mult decât averile tale, mai mult decât primiția tuturor veniturilor tale!

Faic an caibideil Dèan lethbhreac

Biblia sau Sfânta Scriptură cu Trimiteri 1924 Dumitru Cornilescu

9 Cinstește pe Domnul cu averile tale și cu cele dintâi roade din tot venitul tău,

Faic an caibideil Dèan lethbhreac

Traducere Literală Cornilescu 1931

9 Cinstește pe Domnul cu avutul tău și cu pârga din tot venitul tău;

Faic an caibideil Dèan lethbhreac




Proverbe 3:9
30 Iomraidhean Croise  

Stâlpul acest – pe care eu, Astăzi, aici l-am ridicat, Spre-a-mi aminti ce am visat – Va fi casa lui Dumnezeu. Plăti-voi zeciuială eu, Din tot ceea ce voi avea – Din ce va fi averea mea.


Pe vremea ‘ceea, se vădea, Mare preot, Azaria, Acela care, după loc, Venea din casa lui Țadoc. Atuncea când fost-a întrebat, El i-a răspuns la împărat: „De când poporul – cum s-a spus – A început de a adus Daruri în Casa Domnului, Iată că noi, preoții Lui, Pe săturate am mâncat. Domnul a binecuvântat Poporul Său, fără-ncetare, Și uite ce grămadă mare A mai rămas încă, afară, Din ceea ce s-a strâns din țară!”


Deschisă-a fost inima lui, Față de Casa Domnului Și legea ce o rânduise. Tocmai de-aceea, poruncise Supușilor săi ca, mereu, Să-L caute pe Dumnezeu.


Grânare pline, avem noi; Turmele ne sporesc apoi, Cu miile, cu zeci de mii, Pe-ntinsele noastre câmpii.


Tu să nu pregeți, niciodată, Să-Mi aduci pârga adunată Din seceriș. Îmi aduci Mie, Și pârga cea dintâi din vie. Pe cel dintâi fiu care-l ai, Mie trebuie ca să Mi-l dai.


Urmează altă sărbătoare – A secerișului – în care Va trebui să prăznuiești Recolta ce o dobândești Întâi, din lucrul câmpului, Din roadele pământului. Deci sărbătoarea roadelor – Adică a strângerii lor – Să știi că se sărbătorește Atunci când anul se sfârșește – Când strânge-vei rodul bogat, Pe care câmpul ți l-a dat.


S-aduci, în casa Domnului, Pârga din roada câmpului. Iedul care a fost tăiat, Nu-l fierbe-n laptele luat, ‘Nainte, de la mama lui – Deci de la mama iedului.”


S-aduci în casa Domnului, Pârga din roada câmpului – Primele roade care sânt Luate de pe-al tău pământ. Nu fierbe carnea iedului, În lapte de la mama lui.”


Cel binefăcător să știe Că săturat are să fie; Cel cari pe alții i-a udat, Să se usuce nu-i lăsat.


Când pe sărac îl asuprești, Pe Ziditor Îl înjosești; Când ești milos cu cel lipsit, Pe Dumnezeu tu L-ai cinstit.


Jertfe, din oi, n-a adus el. Arderi de tot n-am căpătat, Cu care cinste să-Mi fi dat. Dar Iacove, Eu – negreșit – Pe tine nu te-am chinuit Cu darurile-acelea care Se dovedeau pentru mâncare, Daruri pe care trebuia Să le aduci în fața Mea. Cu jertfe de tămâie-apoi, Eu nu v-am chinuit pe voi.


Nu veți mânca fructele-acele, Nici în al cincilea an; ele, Atunci, au să se înmulțească Și tot mai mult au să sporească. Eu sunt al vostru Dumnezeu, Și Eu sunt Domnul, tot mereu.


Din pârga plămădeli-apoi, O turtă, o să faceți voi. Pentru acel dar ridicat, Precum e darul ce-i luat Întâi din arie, să știți, Ca turta, să o dăruiți.


Doar doi, și el s-a străduit, Și-alți doi talanți a dobândit.


Atunci când prima zi apare – A săptămânii – fiecare, Din ce se poate, să adune Și-apoi, deoparte, vreau a pune, Ceea ce-a strâns, ca – negreșit – Totul să fie pregătit, Pe când am să sosesc, la voi; Pentru că nu vreau ca, apoi, Când am să vin, în grabă mare, Să se adune ajutoare.


Atuncea, va veni, la tine, Levitul, de care ai știre, Că e lipsit de moștenire, Orfanul, văduva apoi – Care vor locui la voi – Și vor mânca pe săturate, Din zeciuiala din bucate, Căci astfel, fi-vei – ne-ncetat – De Domnul, binecuvântat, În osteneala mâinii tale, Și-asemenea, pe a ta cale.”


Lean sinn:

Sanasan


Sanasan