Biblia Todo Logo
Bìoball air-loidhne

- Sanasan -




Proverbe 2:6 - Biblia în versuri 2014

6 Căci Domnul dă înțelepciune, Și-n al tău suflet o va pune. Din gura Lui iese știință, Pricepere și cunoștință.

Faic an caibideil Dèan lethbhreac


Tuilleadh tionndaidhean

Noua Traducere Românească

6 Căci Domnul dă înțelepciune; din gura Lui ies cunoștința și priceperea.

Faic an caibideil Dèan lethbhreac

Biblia în Versiune Actualizată 2018

6 pentru că Iahve este Cel care dă înțelepciune. Din gura Lui provine cunoaștere și abilitatea de a face ceva.

Faic an caibideil Dèan lethbhreac

Versiunea Biblia Romano-Catolică 2020

6 Căci Domnul dă înțelepciunea, din gura lui [ies] cunoașterea și înțelegerea.

Faic an caibideil Dèan lethbhreac

Biblia sau Sfânta Scriptură cu Trimiteri 1924 Dumitru Cornilescu

6 Căci Domnul dă înțelepciune; din gura Lui iese cunoștință și pricepere.

Faic an caibideil Dèan lethbhreac

Traducere Literală Cornilescu 1931

6 Căci Domnul dă înțelepciune; din gura lui ies cunoștința și înțelegerea;

Faic an caibideil Dèan lethbhreac




Proverbe 2:6
32 Iomraidhean Croise  

Întreaga lume își dorea, Pe Solomon, de a-l vedea, S-asculte-nțelepciunea lui, Dată din partea Domnului.


Voi face după cum dorești: Pricepere ai să primești, Așa cum nimeni n-a avut ‘Nainte de-a te fi născut Și cum, asemeni, nimenea – Vreodată – nu va mai avea.


Un lucru numai, îmi doresc: Ajută-mă să dobândesc O inimă mai pricepută, Prin care poate fi făcută O judecată, în popor, În pricinile tuturor. O inimă, vrea robul Tău, Ca astfel, binele, de rău, Să poată să-l deosebească Și-al Tău popor, să-l cârmuiască!”


Lui Solomon i-a dat mereu, Înțelepciune, Dumnezeu. Pricepere i-a dăruit Și cunoștințe, negreșit, Precum era nisipul mării, Veghind, mereu, asupra țării.


Domnul să-ți dea înțelepciune, Ca să te facă să domnești În Israel și să-I păzești Legile care le-a lăsat.


Tu, Ezra, ai să rânduiești – Cu-nțelepciunea ce-o vădești Din partea Celui cari, mereu, E-adevăratul Dumnezeu – În urmă, niște dregători. Vei pune și judecători, Cari dincolo de Râu, să fie. Aceștia trebuie să știe Să judece poporu-n toate Și să-mpărțească-apoi dreptate, Cum cere Legea Domnului. Fă cunoscută Legea Lui, La toți cei care se vădesc Că-n neștiință se găsesc.


După aceea, Dumnezeu A așezat în gândul meu, Îndemnul de a număra Întreg poporul cari era Cu mine. M-am îmbărbătat Și-apoi o carte am aflat, Cu spița neamului celor Care, întâi, în țara lor, Se-ntoarseră din grea robie. În carte, în acest fel, scrie:


La Domnul – căci El le-a făcut – Putere e și-nțelepciune, Pricepere și sfat. De pune


Putere și înțelepciune, El are. Stăpânire pune, Peste cel cari se rătăcește Și peste cel care voiește, Pe alții, să îi rătăcească.


Atunci când Îi vei fi primit Învățătura și ți-ai pus La inimă, tot ce ți-a spus


De fapt, doar duhul omului – Acea suflare-a Domnului – Te poate face priceput.


A Ta poruncă m-a făcut Ca să devin mai priceput, Căci a minciunii cale, eu Ajuns-am s-o urăsc mereu.


Pricepere dă-mi, negreșit, Ca a Ta Lege s-o păzesc, Din inimă, și s-o-mplinesc!


Poruncile ce le-ai lăsat – Pe care eu le-am învățat – Mi-au dat mai multă-nțelepciune, Decât ar fi putut s-adune Aceia cari mă dușmănesc.


Iată că legea Domnului Se-arată-a fi desăvârșită, Căci numai ea este menită Ca ne-ncetat să ne vegheze Și suflete să-nvioreze. Mărturisirea ce-a fost dată De Domnul este-adevărată, Și-nțelepciune dă, ușor, Omului cel neștiutor.


Orânduirile pe care Al nostru Dumnezeu le are, Fără prihană se vădesc Și inima o-nvăluiesc. Poruncile Domnului Sfânt, Necontenit, curate sânt, Iar celor care le urmează, Mereu, ochii le luminează.


Dar Tu, mereu, ai cercetat În inimi, pentru că dorești Ca adevărul să-l găsești În ele. Fă ca să pătrundă A-nțelepciunii blândă undă – Acum – și înlăuntrul meu,


Cel care e judecător Al tuturor neamurilor Și cari știință dăruiește, Gândiți voi că nu pedepsește?


Am pus Duhul lui Dumnezeu, În el, și astfel înzestrat, Înțelepciune-a căpătat, Pricepere și iscusință. A dobândit mare știință, Lucrări putând să făurească.


Aminte ia, la tot ce-ți spun: O candelă e sfatul bun, Lumină e învățătura. Îndemn, mustrare, sunt măsura Și calea vieții. Ocrotit


Căci Domnul, precum am văzut, Îi dă celui ce-I e plăcut Înțelepciune, veselie, Știință, multă bucurie. Însă pe păcătos îl pune, Îngrijorat, ca să adune, Să strângă, să agonisească Și la sfârșit să dăruiască Ce-a adunat – al său avut – Celui lui Dumnezeu plăcut.


Toți fii tăi – și mari și mici – Au să Îmi fie ucenici Și mare fi-va-n viitor, În ăst fel, propășirea lor.


La lege și la mărturie!” Ascultați! Bine să se știe Că de nu veți răspunde-astfel, Zorii, peste poporu-acel, Nicicând nu au să mai răsară!


Prin îndurarea cari mereu Le-a arătat-o Dumnezeu, Cei patru tineri au primit Știință și au dobândit, Apoi, putința să adune O cât mai mare-nțelepciune Ce le-a adus pricepere La orice fel de scriere Deosebită. Astfel, El Făcutu-l-a pe Daniel – A cărui minte o deschise – Deștept în viziuni și vise.


El schimbă vremi și-asemenea Și-mprejurări, după cum vrea. El îi răstoarnă pe-mpărați, Căci tot de El sunt ridicați. El este-Acela care pune, În înțelepți, înțelepciune. Cei pricepuți, și ei – la fel – Pricepere au de la El!


El este Dumnezeul lor, Adică al părinților Pe care îi avusem eu. Pe El, eu Îl slujesc, mereu. Pe El, îl laud ne-ncetat! Înțelepciune, El mi-a dat Și mi-a făcut de cunoscut Lucrul pe care l-am cerut. El ne-a descoperit de-ndat’, Taina avută de-mpărat!”


Pentru că o să căpătați O gură și-o înțelepciune, În contra căror, a se pune, Dușmanii voști’ nu vor putea.


Știți că-n vechime s-a tot zis, Iar, în proroci, se află scris: „Cu toții fi-vor învățați, De Dumnezeu”. Acum, aflați Că oricine L-a ascultat, Pe Tatăl Meu, și a luat Învățăturile Lui, vine, Ca să Mă caute, pe Mine.


Oricare lucru bun, primit, Oricare dar desăvârșit, Pe care noi l-am căpătat, Numai de sus, ne este dat. Toate acestea, fraților, Părintele luminilor Ni le-a trimis. Nici o schimbare Și nici o umbră de mutare – În El – nicicând, nu s-a văzut.


Dacă vreunuia-i lipsește Înțelepciunea, trebuiește S-o ceară de la Dumnezeu, Pentru că El o dă, mereu, Cu mână largă, tuturor Acelora care o vor. Au s-o primească fiecare, Căci El o dă fără mustrare.


Lean sinn:

Sanasan


Sanasan