Biblia Todo Logo
Bìoball air-loidhne

- Sanasan -




Proverbe 19:1 - Biblia în versuri 2014

1 Mai mult, săracul prețuiește, Neprihănit când se vădește, Decât bogatul cel stricat Care nebun s-a arătat.

Faic an caibideil Dèan lethbhreac


Tuilleadh tionndaidhean

Noua Traducere Românească

1 Mai mult prețuiește un sărac care trăiește în integritate decât cel cu vorbirea coruptă și nesăbuit.

Faic an caibideil Dèan lethbhreac

Biblia în Versiune Actualizată 2018

1 Mai mult valorează un sărac care umblă în integritatea lui decât un prost ale cărui buze pronunță cuvinte înșelătoare.

Faic an caibideil Dèan lethbhreac

Versiunea Biblia Romano-Catolică 2020

1 Mai bine un necăjit care umblă în integritatea lui decât cel care are buze false și care este nesimțit.

Faic an caibideil Dèan lethbhreac

Biblia sau Sfânta Scriptură cu Trimiteri 1924 Dumitru Cornilescu

1 Mai mult prețuiește săracul care umblă în neprihănirea lui decât un bogat cu buze stricate și nebun.

Faic an caibideil Dèan lethbhreac

Traducere Literală Cornilescu 1931

1 Mai mult prețuiește săracul care umblă în neprihănirea sa decât cel cu buze înrăutățite și nebun.

Faic an caibideil Dèan lethbhreac




Proverbe 19:1
16 Iomraidhean Croise  

Eu umblu în neprihănire, De-aceea ai, de mine, știre Și izbăvește-mă mereu,


Căci cel neprihănit a dat – Milos fiind – iar Dumnezeu, Pe toți cei care i-au urmat, I-a binecuvântat mereu.


Neprihănitul îi arată Prietenului, calea dreaptă; Dar calea celor răi din fire Va duce către rătăcire.


Cine se teme de Cel Sfânt, Se poartă cu neprihănire; Dar omul care, în neștire, Pe căi sucite doar pășește, Pe Domnul Îl nesocotește.


Mai bun îi este omului, Puțin, cu frica Domnului, Decât averea dobândită, De tulburare însoțită.


Mai bun puținul, cu dreptate, Decât mult, dar cu strâmbătate.


Așa precum am observat, Farmecul omului e dat De bunătatea ce o are. Omul sărac, un preț mai mare, Va dobândi – neîndoios – Decât cel care-i mincinos.


Omul neprihănit, din fire, Umblă doar în neprihănire: Ferice de copiii lui!


Mai mare preț o să culeagă Săracul cel neprihănit, Decât bogatul ce-a pășit Pe-o cale strâmbă și urâtă.


Neadevăr și viclenie Din a ta gură! Să îți fie


Cu sânge, mâinile-s mânjite; Degete-aveți, nelegiuite; Buzele voastre se vădesc Precum că doar minciuni rostesc, Iar limba voastră, peste fire, Aruncă doar nelegiuire.


Care-i folosul omului Când toată lumea e a lui, Dar sufletul și l-a pierdut? Sau, oare, ce n-ar fi făcut, Ca sufletul să și-l salveze Și astfel, viața, să-și păstreze?


Ți-am spus dar, tot ce am văzut, Ca tu să știi ce-i de făcut. Iată, a lui Nabal pieire, E hotărâtă. El – din fire – E un om rău și nimenea, De veste, nu are să-i dea, Pentru că nimeni nu-ndrăznește. Acum, fă dar, ce trebuiește!”


Tu – cu Nabal – să nu te pui. Cu oamenii de felul lui, Nici tu, nici slujitorii tăi Să nu vă puneți, căci sunt răi. Nabal e plin de nebunie, Iar acest fapt bine se știe Chiar după numele ce-l poartă, Căci asta este a lui soartă. „Nabal” înseamnă și „Nebun”. Nu cred că trebuie să-ți spun, Căci acest lucru îl știi bine. Ascultă-mă – te rog – pe mine: Iată, de vină m-am făcut, Pentru că eu nu i-am văzut Pe oamenii ce i-ai trimis.


Lean sinn:

Sanasan


Sanasan