Biblia Todo Logo
Bìoball air-loidhne

- Sanasan -




Proverbe 17:3 - Biblia în versuri 2014

3 Tava, argintul, limpezește; Cuptorul, aur, lămurește; Dar Cel ce-ncearcă, tot mereu Inima, este Dumnezeu.

Faic an caibideil Dèan lethbhreac


Tuilleadh tionndaidhean

Noua Traducere Românească

3 Creuzetul este pentru argint, iar cuptorul este pentru aur, dar Cel Ce testează inimile este Domnul.

Faic an caibideil Dèan lethbhreac

Biblia în Versiune Actualizată 2018

3 Creuzetul este făcut pentru argint și cuptorul a fost conceput pentru aur; dar Iahve este Cel care testează inima.

Faic an caibideil Dèan lethbhreac

Versiunea Biblia Romano-Catolică 2020

3 Vasul de topit este pentru argint și cuptorul, pentru aur, dar cel care încearcă inimile este Domnul.

Faic an caibideil Dèan lethbhreac

Biblia sau Sfânta Scriptură cu Trimiteri 1924 Dumitru Cornilescu

3 Tigaia lămurește argintul și cuptorul lămurește aurul, dar Cel ce încearcă inimile este Domnul.

Faic an caibideil Dèan lethbhreac

Traducere Literală Cornilescu 1931

3 Tigaia de lămurire este pentru argint și cuptorul pentru aur, dar Domnul încearcă inimile.

Faic an caibideil Dèan lethbhreac




Proverbe 17:3
21 Iomraidhean Croise  

Doamne, eu știu că Tu privești În inimă și că iubești Doar inima ce se arată Precum că e, mereu, curată. Daruri, de bună voie, eu Ți-am adus astăzi, Domn al meu, Și Ți le dau cu curăție De inimă și bucurie. Plin de-ncântare, am văzut Că și poporul a făcut Asemeni mie și, la fel, Daruri Ți-a dăruit și el.


El știe calea ce-am urmat: Mă-ncerce! Voi ieși curat,


„Argintul din pământ se scoate – Și aurul la fel – și poate, Apoi, să fie curățat.


Mă cercetează, Domnul meu, Să îmi știi inima mereu! Mă-ncearcă, Doamne, căci doresc Să afli ceea ce gândesc!


Mă cercetează, Domnul meu, Și-apoi încearcă-mă, mereu. Printr-un cuptor de foc, să-mi treci Rărunchii și-astfel să mă-ncerci. Tot prin cuptor, de-asemenea, Trece apoi inima mea!


Domnul ne-a încercat, pe noi, Căci prin cuptor de foc, apoi, Ca pe argint, El ne-a trecut.


Ținutul morții de-i știut, Dacă Adâncu-i cunoscut Și-i gol în fața Domnului, Cu-atât mai mult, a omului Inimă fi-va cunoscută De Cel de care-a fost făcută.


Toate căile omului Curate sunt, în ochii lui; Dar Cel cari duhuri cercetează, E Dumnezeu. Încredințează


Mereu, de ceartă. Un argat Ce-nțelepciune-a arătat, Putea-va-n stăpânire ține Pe fiul lipsit de rușine Și va-mpărți, cu frații lui, Averile stăpânului.


Omul, mereu, se socotește Fără prihană că pășește; Dar inima o cercetează Domnul, căci El poate s-o vază.


Tava, argintul, lămurește; Cuptorul, aur, limpezește; Cum e tigaia și-un cuptor De puritate dătător Pentru metalele aceste, Și pentru om, asemeni este, Când dobândește-un nume bun.


Iată că Eu, încrezător, Te-am așezat într-un cuptor. Focul urgiei te-a-ncălzit, Însă argint nu te-am găsit.


„Eu, Domnul – cel care veghez Întotdeauna – cercetez Adâncul inimii. Doar Eu Încerc rărunchii, tot mereu, Și plată-i dau la fiecare, După purtarea ce o are. Astfel, răsplata tuturor E dată după rodul lor.”


Îmi zise: „Fiu al omului, Casa ce-o are Israel, În fața Mea, este la fel Cu zgura; căci – de bună seamă – Fier, cositor, plumb și aramă Oamenii ei s-au dovedit A fi-n cuptorul de topit. Precum zgura argintului Sunt ei, în fața Domnului.


Din rândul înțelepților – În acel timp – mulți cădea-vor Și astfel fi-vor încercați, Albiți apoi, și curățați, Până la vremea de sfârșit, Așa precum s-a stabilit.


Astă treime, la un loc O strâng și-o curățesc prin foc, Asemenea aurului, Precum și a argintului. Ea va chema Numele Meu Și-o să asculte ce spun Eu. Eu le voi zice, tuturor: „Acesta e al Meu popor!”, Iar ei vor zice, tot mereu, „Domnul ne este Dumnezeu!”


Să nu uitați, de Domnul care, Mană, v-a dat, pentru mâncare – Pe care voi nu ați știut-o Și-ai voști’ părinți n-au cunoscut-o – Să vă smerească-n acest fel Și să vă-ncerce. Apoi, El – Așa după cum ați văzut – La toți, doar bine, v-a făcut.


Să v-amintiți, neîncetat, De drumul pe cari l-ați urmat, Cum Domnul v-a călăuzit Când prin pustiu ați rătăcit Ani patruzeci, cum v-a-ncercat, Cum v-a smerit, cum a cătat Ca să cunoască-a voastră fire Și-a inimii voastre pornire, Să vadă dacă reușiți, Poruncile-I, să le păziți.


Pentru ca astă încercare, Pentru credința voastră – care, Mai scumpă este la vedere, Decât e aurul ce piere Și totuși este cercetat Prin foc, pentru a fi curat – Să vă aducă, drept urmare, Laudă, slavă, cinste mare, Când se va arăta apoi, Iisus Hristos, pe care, voi –


Loviți, cu moartea, au să fie Copiii ei și o să știe Biserica, precum că „Eu Sunt Cel cari cercetez, mereu, Rărunchi și inimi”, iar apoi – Când am să Mă întorc, la voi – Răsplată-i dau, la fiecare, După ce fel de fapte are.


Lean sinn:

Sanasan


Sanasan