Proverbe 11:4 - Biblia în versuri 2014

⁴ Când vine ziua de mânie, E de prisos vreo bogăție; Neprihănirea izbăvește – Pe omul care o iubește – De moarte; iar cinstitului,

Tuilleadh tionndaidhean

Noua Traducere Românească

⁴ Bogăția nu este de niciun folos în ziua mâniei, dar dreptatea scapă de la moarte.

Biblia în Versiune Actualizată 2018

⁴ Bogăția nu ajută deloc în ziua mâniei; dar dreptatea salvează de la moarte.

Versiunea Biblia Romano-Catolică 2020

⁴ Nu folosește averea în ziua mâniei, dar dreptatea scapă de la moarte.

Biblia sau Sfânta Scriptură cu Trimiteri 1924 Dumitru Cornilescu

⁴ În ziua mâniei, bogăția nu slujește la nimic, dar neprihănirea izbăvește de la moarte.

Traducere Literală Cornilescu 1931

⁴ Avuția nu folosește în ziua mâniei, dar dreptatea izbăvește de la moarte.

Proverbe 11:4 Iomraidhean Croise

Geneza 7:1

Domnul, lui Noe, i-a vorbit: „Iată că timpul a sosit: Te-mbarcă tu și casa ta. Doar tu, în fața Mea, vei sta – Ești singurul neprihănit, Din neamul ce-a păcătuit.

Iov 20:28

Pământul. Tot ce-a dobândit, Precum și-ntregul său venit, Pieri-va-n ziua Domnului, Atuncea când mânia Lui Cădea-va peste cortul său.

Proverbe 10:2

Comorile ce-s câștigate Lucrând nedrept, nu-ți folosesc Căci repede se risipesc; Dar de la moarte izbăvește Neprihănirea. Îngrijește

Proverbe 12:28

Pe a neprihănirii cale, E viață; drumurile sale – Care-ale ei semne le poartă – Nu duc către a morții poartă.

Proverbe 6:34

Căci gelozia, pe bărbat, Are să-l facă ne-ndurat În ziua răzbunării. El

Isaia 10:3

„Hai spuneți, ce veți face oare, Voi toți, atunci, în ziua-n care Veni-va, ca și un șuvoi, Pedeapsa morții, peste voi?” La cine-oare-o să fugiți Ca ajutor să dobândiți?” „Unde veți pune, la păstrare, A voastră bogăție, mare?”

Езекиел 14:14

Chiar de ar fi în locu-acel, Noe, cu Iov și Daniel, Doar al lor suflet, negreșit, Cei trei și l-ar fi mântuit Din acea țară, din popor, Pentru neprihănirea lor.”

Езекиел 7:19

Argintul au să îl zvârlească Pe ulițe și-au să-i scârbească Aurul ce l-au adunat. Argint și aur ar fi dat, Dar aurul și-argintul n-are Putința de-a le da scăpare, În ziua-n care o să vie A Domnului mare urgie. Argintul, aurul lor tot, Nu sunt în stare și nu pot Să sature sufletul lor; Nici golul măruntaielor Nu pot să-l umple, niciodat’; Căci aurul i-a aruncat În marea lor nelegiuire, Cu-a lor nesățioasă fire.

Țefania 1:18

Aurul ce îl vor avea Și-argintul lor, de-asemenea, Nu vor putea să-i izbăvească, Atunci când are să sosească, În lume, ziua Domnului. De focul geloziei Lui, Întreaga țară mistuită Are a fi și nimicită, Cu toți cei care se vădesc Că pe al ei cuprins trăiesc.

Matei 16:26

Care-i folosul omului Când toată lumea e a lui, Dar sufletul și l-a pierdut? Sau, oare, ce n-ar fi făcut, Ca sufletul să și-l salveze Și astfel, viața, să-și păstreze?

Luca 12:20

Dar, Dumnezeu a cuvântat: „Nebunule!” – El i-a strigat – „La noapte, îți va fi cerut, ‘Napoi, sufletul. Ce-ai făcut? Tot ceea ce-ai agonisit, De cine fi-va folosit?”

Romani 5:17

Deci, dacă unul a greșit, Iar moartea-n lume a domnit Prin el – adică prin greșeală – Cu mult mai mult – fără-ndoială – Acuma, cei care primesc Harul și darul cel ceresc Cari vine peste-ntreaga fire Și e chemat neprihănire, Au să domnească-n viața lor Prin unul singur – fraților – Care, așa cum v-am mai spus, Este numit Hristos Iisus!)

1 Timotei 4:8

Căci este de puțin folos, Acea deprindere trupească; Însă, evlavia cerească, Mereu, este folositoare, Căci ale vieții viitoare, Făgăduinți, se află-n ea, Și are – de asemenea – Promisiunile de-acum, Pentru, al vieții noastre, drum.