Biblia Todo Logo
Bìoball air-loidhne

- Sanasan -




Proverbe 10:3 - Biblia în versuri 2014

3 Domnul, de cel neprihănit: De foame, el nu-i chinuit; Și pe cei răi Domnu-i veghează, Căci pofta le-o îndepărtează.

Faic an caibideil Dèan lethbhreac


Tuilleadh tionndaidhean

Noua Traducere Românească

3 Domnul nu va lăsa pe cel drept să sufere de foame, dar El îndepărtează pofta celor răi.

Faic an caibideil Dèan lethbhreac

Biblia în Versiune Actualizată 2018

3 Iahve nu va lăsa pe cel corect să sufere de foame; și (în același timp) El nu satisface dorința celor răi.

Faic an caibideil Dèan lethbhreac

Versiunea Biblia Romano-Catolică 2020

3 Domnul nu înfometează sufletul celui drept, dar pofta celor răi o risipește.

Faic an caibideil Dèan lethbhreac

Biblia sau Sfânta Scriptură cu Trimiteri 1924 Dumitru Cornilescu

3 Domnul nu lasă pe cel neprihănit să sufere de foame, dar îndepărtează pofta celor răi.

Faic an caibideil Dèan lethbhreac

Traducere Literală Cornilescu 1931

3 Domnul nu va lăsa să flămânzească sufletul celui drept, dar leapădă pofta celor răi.

Faic an caibideil Dèan lethbhreac




Proverbe 10:3
23 Iomraidhean Croise  

Sudori îl scaldă-n val de ape, Aleargă-n colo și încoace, Urzește intrigi, planuri coace Doar ca să capete o pâine. Dar știe că va fi un mâine În care este așteptat, În care nu va fi iertat De-a întunericului zi.


Pământul. Tot ce-a dobândit, Precum și-ntregul său venit, Pieri-va-n ziua Domnului, Atuncea când mânia Lui Cădea-va peste cortul său.


De moarte, tu vei fi scăpat Și nu vei fi înfometat; De sabie te scapă-apoi Domnul, la vreme de război.


Dar Tu vezi tot, căci Tu privești Necazurile, suferința, Și doar Tu, Doamne, ai putința Să iei în mâini pricina lor. Tu ești nădejdea tuturor. În Tine, cel ce s-a vădit Precum că e nenorocit, Și-a pus toată nădejdea lui. De-asemenea, orfanului, Mereu îi dai sprijinul Tău.


Văzând ăst lucru, ne-ndoios, Omul cel rău e mânios. Atuncea el din dinți scrâșnește Cu furie și se topește, Iar poftele lui, jinduite, Rămâne-vor neîmplinite.


Pentru a fi astfel scăpați De moarte și spre-a fi lăsați Cu viață-atunci când peste ei Se-abate valul foametei.


Sau de rușine-apoi lăsat – Când va veni nenorocirea – El nu va fi, ci-ndestulat Când foametea bântuie firea.


Tânăr am fost, de mult, odată, Și-acuma am îmbătrânit, Dar n-am văzut eu, niciodată, Pe cel ce-a fost neprihănit Că-n voia sorți-a fost lăsat, Fiind de Domnul părăsit, Și nici pe cei ce i-au urmat, Că pâinea, ei și-ar fi cerșit.


Fă bine doar, necontenit, Și umblă în credincioșie. Nădăjduiește-n Dumnezeu Și stai în țară, pe vecie, Iar desfătarea ta, mereu,


Neprihănitul oricând are, Pe săturate, de mâncare; Cel rău degeaba s-a trudit, Căci pântecu-i va fi lipsit.


De răutate e surpat Cel rău; dar cel neîntinat, La moarte chiar, nădăjduiește.


Cel lacom certuri doar stârnește; Cel care-n Domnul se-ntărește, Are să fie săturat.


Dacă-și întoarce cineva Urechile, ca nu cumva S-audă ce se poruncește Prin lege, și se răzvrătește Nevrând legii a se supune, Scârbă-i chiar și-a lui rugăciune.


Acela doar are să șeadă În locuri ‘nalte; doar el are Să aibă locuri de scăpare, Pe stâncile cele-ntărite, Care nu pot fi biruite. Pâine el are să primească, Iar apa nu o să-i lipsească.”


Aurul ce îl vor avea Și-argintul lor, de-asemenea, Nu vor putea să-i izbăvească, Atunci când are să sosească, În lume, ziua Domnului. De focul geloziei Lui, Întreaga țară mistuită Are a fi și nimicită, Cu toți cei care se vădesc Că pe al ei cuprins trăiesc.


Voi, mai întâi, să căutați Împărăția Domnului Și cu neprihănirea Lui, Și-apoi, aceste lucruri – toate – În plus, au să vă fie date.


Lean sinn:

Sanasan


Sanasan