Plângerile 4:4 - Biblia în versuri 2014

⁴ Sugarului i s-a lipit Limba, de cerul gurii – iată – Că e, de sete-acum, uscată. Pruncii cer pâine; nimenea, Însă, nu poate să le-o dea.

Tuilleadh tionndaidhean

Noua Traducere Românească

⁴ Limba celui alăptat se lipește de cerul gurii, fiind uscată de sete. Copiii cer pâine, însă nimeni nu le-o dă.

Biblia în Versiune Actualizată 2018

⁴ Limba celui alăptat se lipește de cerul gurii lui și se usucă de sete. Copiii cer pâine, dar nimeni nu le-o dă.

Versiunea Biblia Romano-Catolică 2020

⁴ dalet Limba sugarului se lipește de cerul gurii din cauza setei, pruncii cer pâine, dar nu este cine să le-o dea.

Biblia sau Sfânta Scriptură cu Trimiteri 1924 Dumitru Cornilescu

⁴ Limba sugarului i se lipește de cerul gurii, uscată de sete; copiii cer pâine, dar nimeni nu le-o dă.

Traducere Literală Cornilescu 1931

⁴ Limba sugarului se lipește de cerul gurii sale de sete. Pruncii cer pâine și nimeni nu le‐o rupe.

Plângerile 4:4 Iomraidhean Croise

2 Regi 18:27

Rabșache le-a răspuns apoi: „Crezi oare că stăpânul meu Trimisu-m-a aici, ca eu Să vă împărtășesc solia, Doar vouă și lui Ezechia? S-audă aste vorbe, vreau, Și cei care pe ziduri stau, Ca spaimă-n ei să pot băga, Să își mănânce baliga Și să-și bea udul, de îndat’!”

2 Regi 25:3

Luna a noua a-nceput În an, și tocmai s-a făcut A patra zi, iar foametea, Crunt, în cetate, bântuia. Poporul suferea cumplit, Căci pâine nu s-a mai găsit.

Psalmi 137:6

De cerul gurii, să îmi fie Lipită limba, dacă eu Nu îmi voi aminti mereu, De tine. Dacă-n clipe grele, Culme a bucuriei mele, Nu am să fac din tine, mie – Lipită – limba să îmi fie!

Psalmi 22:15

Toată puterea mi-a secat Și precum lutul s-a uscat, Încât chiar limba mi-am simțit, De-al gurii cer, cum s-a lipit. Către țărâna morți-acum, Ai îndreptat Tu, al meu drum.

Isaia 5:13

Pe ne-așteptate, o să fie Al meu popor dus în robie. Bogații cari erau în țară, Atunci, de foame au să piară, Iar gloatele nenumărate De sete-ajunge-vor uscate.

Ieremia 14:3

Trimiși de cei mari, la fântână, Cei mici cu vedrele în mână Se duc grăbiți, însă apoi, Vin fără apă înapoi. Vin rușinați și înroșiți Și sunt, pe cap, acoperiți.

Plângerile 1:11

Poporul lui umblă plângând Și cată pâine, suspinând. Ale lui lucruri scumpe-avute, Pe pâine doar au fost vândute, Spre a putea, în acest fel, Să își păstreze viața el. „Privește Doamne, negreșit, Și vezi cât sunt de înjosit!”

Luca 10:11

Praful, de pe încălțăminte, Ca semn de-aducere aminte, În contra voastră-l scuturăm! Cu toate-acestea, vă-nștiințăm Că-mpărăția cerului – Împărăția Domnului – De voi, azi, s-a apropiat, Cu toate că ne-ați alungat.”

Deuteronom 28:48

Acuma ai să Îi slujești Din locu-n care te găsești: De foamete înconjurat, De mare secetă uscat, Gol și de lipsuri chinuit, Și de vrăjmași încercuit – Pe care Domnul i-a trimis În contra ta, cum a promis. Un jug de fier, El îți va pune, Pe gât, până te va supune Și vei ajunge – negreșit – În urmă, a fi nimicit.

Deuteronom 32:24

Încât foamea o să-i topească Și friguri au să-i chinuiască, Pân’ se vor stinge. Boli cumplite Îi vor lovi; le voi trimite Și fiarele cu colții lor Și-apoi otrava șerpilor.