Biblia Todo Logo
Bìoball air-loidhne

- Sanasan -




Numeri 9:6 - Biblia în versuri 2014

6 Atuncea, în popor, aflați, Au fost câțiva inși necurați, Căci au atins un mort. Deci ei, Alături de ceilalți Evrei, Nu au putut să prăznuiască Fără ca să păcătuiască, Paștele-acelea. Ei s-au dus La Moise și Aron și-au spus:

Faic an caibideil Dèan lethbhreac


Tuilleadh tionndaidhean

Noua Traducere Românească

6 Au existat însă niște oameni care, fiind necurați din cauză că se atinseseră de un mort, n-au putut ține Paștele în ziua aceea. Ei s-au înfățișat înaintea lui Moise și a lui Aaron în aceeași zi

Faic an caibideil Dèan lethbhreac

Biblia în Versiune Actualizată 2018

6 Dar au fost și niște oameni care erau necurați pentru că se atinseseră de un mort. Ei nu au putut sărbători Paștele în acea zi. Atunci au venit înaintea lui Moise și a lui Aaron.

Faic an caibideil Dèan lethbhreac

Versiunea Biblia Romano-Catolică 2020

6 Dar erau niște oameni care erau impuri din cauza unui om mort și nu puteau celebra Paștele în ziua aceea. Ei s-au prezentat în aceeași zi înaintea lui Moise și înaintea lui Aaròn.

Faic an caibideil Dèan lethbhreac

Biblia sau Sfânta Scriptură cu Trimiteri 1924 Dumitru Cornilescu

6 S-a întâmplat că niște oameni, fiind necurați din pricină că se atinseseră de un mort, nu puteau prăznui Paștele în ziua aceea. Ei s-au înfățișat în aceeași zi înaintea lui Moise și înaintea lui Aaron.

Faic an caibideil Dèan lethbhreac

Traducere Literală Cornilescu 1931

6 Și au fost niște bărbați, care erau necurați din pricina trupului mort al unui om și nu puteau face Paștele în ziua aceea; și au venit în ziua aceea înaintea lui Moise și înaintea lui Aaron.

Faic an caibideil Dèan lethbhreac




Numeri 9:6
16 Iomraidhean Croise  

Moise a zis: „Poporul vine, În fața mea, căci vrea, prin mine, Să-I ceară sfat, lui Dumnezeu.


Acum, ascultă glasul meu: Îți dau un sfat, iar Dumnezeu, Vedea-vei că va fi cu tine Și totul o să fie bine. Tu să îi fii poporului, Tălmaci, în fața Domnului. Deci tu să duci, la Dumnezeu, Doar pricinile, gândesc eu.


Oameni-acești-au împlinit Rolul lui Moise: judecau, Mereu, poporul și-aduceau Doar pricini grele-n fața lui. Nevoile poporului – Mărunte, mici și ne-nsemnate – De ei erau doar, judecate.


La nici un mort, nu e lăsat, Să meargă el, ca necurat Să nu se facă. E oprit – Chiar dacă tatăl i-a murit – De a se fi atins de el. Cu mama sa, este la fel: Oprit este, de-asemenea, De a se fi atins, de ea.


Când se certau, omu-a hulit Și-apoi, de furie orbit, Frâu liber, gurii, el și-a dat Și-ajuns-a de a blestemat Numele Sfânt al Domnului. Cei ce-auziră vorba lui, Mâna, pe el, îndată-au pus Și-apoi, la Moise, l-au adus. Femeia cari l-a zămislit Pe-acel om, fost-a Șelomit – Fata lui Dibri era ea, Iar după neam, din Dan, venea.


Cei care l-au găsit, au pus Mâna pe el și-apoi l-au dus, La Moise și Aron, îndată, Precum și la suflarea toată Din Israel, iar la sfârșit,


Atunci când întâmpla-se-va Că va atinge cineva, Un mort, acela să rămână, Drept necurat, o săptămână.


Atunci când întâmpla-se-va, În cort, să moară cineva, Iată ce trebuie să știți, Ce lege-aveți să folosiți: Oricine-ar fi și de oriunde, Dacă în acel cort pătrunde, Are să fie necurat, Asemeni celui care-a stat, În cort, cu mortul. Să se știe Că necurat are să fie, O săptămână. Negreșit,


Atunci când întâmpla-se-va Ca să se-atingă cineva – Întâmplător sau înadins – De-un mort care, pe câmp, s-a stins, Sau de acel care-a pierit Fiind, de sabie, lovit, Ori s-a atins de oseminte Ce-s omenești, sau de morminte, Omul acela, să se știe Că necurat are să fie Și tot așa o să rămână Apoi, un timp de-o săptămână.


În urmă-n fața tuturor, Un om curat, isop, să ia, Să-nmoaie-acel isop, în ea. Să se întoarcă înapoi Și, cortul, să-l stropească-apoi, Uneltele ce-s ale lui, Locuitorii cortului, Și pe acel ce l-a atins Pe omul cari, pe câmp, s-a stins, Sau pe cel care a pierit Fiind, de sabie, lovit, Ori s-a atins de oseminte, Sau poate a atins morminte.


Fetele merseră-așadar, La Moise și la Eleazar, La capii Israelului Aflați în fața cortului. ‘Naintea lor, când s-au aflat, În acest fel, au cuvântat:


Moise, atunci, nimic n-a spus, Ci mai întâi, el a adus Pricina-n fața Domnului, Ca să cunoască voia Lui.


„Lui Israel, când îi vorbești, Tu trebuie să-i poruncești Ca, de la el, să-l izgonească Pe cel pe care-o să-l găsească Cu lepră, sau pe-acela care Scurgeri ale seminței are, Ori pe cel care s-a atins – Întâmplător, sau înadins – De-un mort și astfel, e-ntinat.


„Din pricina unui mort, noi Ajuns-am necurați. Apoi, De ce – noi – nevoiți să fim, Cu-al nostru dar, să nu venim La vreme-n fața Domnului, În mijlocul poporului?”


La judecată-apoi, Iisus, De la Caiafa, a fost dus. Se luminase-a lumii față, Căci se făcuse dimineață. În sala pentru judecat, Nici un Iudeu nu a intrat, Căci Paștele se-apropiau Și, să se spurce, nu voiau.


Lean sinn:

Sanasan


Sanasan