Numeri 9:6 - Biblia în versuri 20146 Atuncea, în popor, aflați, Au fost câțiva inși necurați, Căci au atins un mort. Deci ei, Alături de ceilalți Evrei, Nu au putut să prăznuiască Fără ca să păcătuiască, Paștele-acelea. Ei s-au dus La Moise și Aron și-au spus: Faic an caibideilTuilleadh tionndaidheanNoua Traducere Românească6 Au existat însă niște oameni care, fiind necurați din cauză că se atinseseră de un mort, n-au putut ține Paștele în ziua aceea. Ei s-au înfățișat înaintea lui Moise și a lui Aaron în aceeași zi Faic an caibideilBiblia în Versiune Actualizată 20186 Dar au fost și niște oameni care erau necurați pentru că se atinseseră de un mort. Ei nu au putut sărbători Paștele în acea zi. Atunci au venit înaintea lui Moise și a lui Aaron. Faic an caibideilVersiunea Biblia Romano-Catolică 20206 Dar erau niște oameni care erau impuri din cauza unui om mort și nu puteau celebra Paștele în ziua aceea. Ei s-au prezentat în aceeași zi înaintea lui Moise și înaintea lui Aaròn. Faic an caibideilBiblia sau Sfânta Scriptură cu Trimiteri 1924 Dumitru Cornilescu6 S-a întâmplat că niște oameni, fiind necurați din pricină că se atinseseră de un mort, nu puteau prăznui Paștele în ziua aceea. Ei s-au înfățișat în aceeași zi înaintea lui Moise și înaintea lui Aaron. Faic an caibideilTraducere Literală Cornilescu 19316 Și au fost niște bărbați, care erau necurați din pricina trupului mort al unui om și nu puteau face Paștele în ziua aceea; și au venit în ziua aceea înaintea lui Moise și înaintea lui Aaron. Faic an caibideil |
Când se certau, omu-a hulit Și-apoi, de furie orbit, Frâu liber, gurii, el și-a dat Și-ajuns-a de a blestemat Numele Sfânt al Domnului. Cei ce-auziră vorba lui, Mâna, pe el, îndată-au pus Și-apoi, la Moise, l-au adus. Femeia cari l-a zămislit Pe-acel om, fost-a Șelomit – Fata lui Dibri era ea, Iar după neam, din Dan, venea.
Atunci când întâmpla-se-va Ca să se-atingă cineva – Întâmplător sau înadins – De-un mort care, pe câmp, s-a stins, Sau de acel care-a pierit Fiind, de sabie, lovit, Ori s-a atins de oseminte Ce-s omenești, sau de morminte, Omul acela, să se știe Că necurat are să fie Și tot așa o să rămână Apoi, un timp de-o săptămână.
În urmă-n fața tuturor, Un om curat, isop, să ia, Să-nmoaie-acel isop, în ea. Să se întoarcă înapoi Și, cortul, să-l stropească-apoi, Uneltele ce-s ale lui, Locuitorii cortului, Și pe acel ce l-a atins Pe omul cari, pe câmp, s-a stins, Sau pe cel care a pierit Fiind, de sabie, lovit, Ori s-a atins de oseminte, Sau poate a atins morminte.