Numeri 7:13 - Biblia în versuri 201413 Iată cari fost-a darul lui, La târnosirea-altarului: O farfurie a fost dată Ce din argint era turnată – O sută treizeci sicli, ea, În greutate, cântărea. Și un lighean a dăruit; Tot din argint alcătuit Fusese și ligheanu-acel – Șaptezeci sicli avea el, Luați după siclul pe care Sfântul locaș, numai, îl are. În vase-atuncea s-a mai pus Darul ce trebuia adus. Cu darul dat pentru mâncare – Luat din a făinii floare – Umplute-au fost vasele-acele. Ulei a fost turnat în ele Și-apoi, toată făina dată, În urmă, fost-a frământată. Faic an caibideilTuilleadh tionndaidheanNoua Traducere Românească13 Ofranda lui a fost: o farfurie de argint cântărind o sută treizeci de șecheli și un vas de argint cântărind șaptezeci de șecheli, după șechelul Lăcașului, amândouă pline cu făină aleasă, amestecată cu ulei – acestea erau pentru darul de mâncare – Faic an caibideilBiblia în Versiune Actualizată 201813 El a adus ca sacrificiu: o farfurie de argint care avea greutatea de o sută treizeci de șecheli și un vas de argint care avea greutatea de șaptezeci de șecheli, conform șechelului Sanctuarului. Amândouă erau pline cu făină de cea mai bună calitate, amestecată cu ulei. Acestea fuseseră oferite pentru darul de mâncare. Faic an caibideilVersiunea Biblia Romano-Catolică 202013 El a adus: o farfurie de argint în greutate de o sută treizeci de sícli, un vas de argint de șaptezeci de sícli, după síclul sanctuarului, amândouă pline cu făină aleasă frământată cu untdelemn, pentru ofrandă; Faic an caibideilBiblia sau Sfânta Scriptură cu Trimiteri 1924 Dumitru Cornilescu13 El a adus o farfurie de argint în greutate de o sută treizeci de sicli, un lighean de argint de șaptezeci de sicli, după siclul Sfântului Locaș, amândouă pline cu floare de făină frământată cu untdelemn, pentru darul de mâncare; Faic an caibideilTraducere Literală Cornilescu 193113 Și darul său a fost o farfurie de argint în greutate de o sută treizeci de sicli; un potir de argint de șaptezeci de sicli, după siclul sfântului locaș, amândouă pline cu floarea făinii frământată cu untdelemn ca dar de mâncare, Faic an caibideil |
Slujbașul împăratului – Nebuzardan, acela care Peste străjeri era mai mare – Luat-a cești și cenușare, Tămâietoare și pahare. Potirele au fost luate Precum și sfeșnicele toate. Tigăile le-a adunat Și-apoi pe toate le-a luat. Lighenele au fost luate, Precum și lucrurile toate Care din aur se vădeau, Sau care din argint erau.
De cheful vinului prins, el – Slujbașilor – porunci le-a dat, Ca să-i aducă de îndat’, Vasele cele minunate – Din aur și argint lucrate – Ce le răpise tatăl lui, Tocmai din Templul Domnului, Pentru că Nebucadențar Tată-i era lui Belșațar. Templul acesta, precum știm, Fusese la Ierusalim. A cerut vasele acela, Cu gândul ca să bea din ele El, precum și aceia cari Se dovedeau a fi mai mari, Cu soațele-mpăratului Și țiitoare de-ale lui.
Aceste jertfe vor fi date, Pe lângă cele necurmate Și darul lor pentru mâncare, Și-afară de acelea care Se-aduc, în fiecare lună. Întotdeauna, să se pună, Lângă acestea, și-o măsură Din jertfa pentru băutură. Toate, voiesc să fie date, După poruncile-așezate, Așa precum le-am rânduit, Așa precum am poruncit. Ele sunt jertfe pregătite A fi de flăcări mistuite, Prin care, un miros plăcut, Lui Dumnezeu, Îi e făcut.”
Iată cari fost-a darul lui La târnosirea-altarului: O farfurie a fost dată Cari din argint era lucrată Și-o sută treizeci sicli, ea, În greutate, cântărea; Și un lighean a dăruit; Tot din argint alcătuit, Fusese și ligheanu-acel. Șaptezeci sicli avea el, Luați după siclul pe care Locașul sfânt, numai, îl are. În vase-atuncea, s-a mai pus Darul ce trebuia adus. Cu darul dat pentru mâncare – Luat din a făinii floare – Umplute-au fost vasele-acele. Ulei s-a mai turnat în ele Și-apoi, toată făina dată, În vase fost-a frământată.