Biblia Todo Logo
Bìoball air-loidhne

- Sanasan -




Numeri 6:2 - Biblia în versuri 2014

2 „Copiilor lui Israel, Vorbește-le în acest fel: „Când un bărbat sau o femeie, O hotărâre, au să ieie, Prin care vor ca să se știe Că despărțiți doresc să fie De ceilalți, căci așa au vrut Și-o juruință au făcut – De Nazireat – ca să se-nchine Lui Dumnezeu, se vor abține

Faic an caibideil Dèan lethbhreac


Tuilleadh tionndaidhean

Noua Traducere Românească

2 „Vorbește-le fiilor lui Israel și spune-le: «Când un bărbat sau o femeie face un jurământ deosebit, un jurământ de nazireat, pentru a se dedica Domnului,

Faic an caibideil Dèan lethbhreac

Biblia în Versiune Actualizată 2018

2 „Spune-le israelienilor: «Când un bărbat sau o femeie face acel jurământ special al nazireatului, pentru a se dedica lui Iahve,

Faic an caibideil Dèan lethbhreac

Versiunea Biblia Romano-Catolică 2020

2 „Vorbește-le fiilor lui Israél și spune-le: «Când un bărbat sau o femeie face un vot special, un vot de nazireu, ca să se consacre Domnului,

Faic an caibideil Dèan lethbhreac

Biblia sau Sfânta Scriptură cu Trimiteri 1924 Dumitru Cornilescu

2 „Vorbește copiilor lui Israel și spune-le: ‘Când un bărbat sau o femeie se va despărți de ceilalți, făcând o juruință de nazireat, ca să se închine Domnului,

Faic an caibideil Dèan lethbhreac

Traducere Literală Cornilescu 1931

2 Vorbește copiilor lui Israel și spune‐le: Fie bărbat, fie femeie, când va face o juruință deosebită, juruință de nazireu ca să se despartă pentru Domnul:

Faic an caibideil Dèan lethbhreac




Numeri 6:2
21 Iomraidhean Croise  

Că Tu, de noi, Te-ai îndurat Și trecere am căpătat Și Eu, și-al Tău popor apoi? Nu atunci, oare, când, cu noi, Tu ai să mergi și însoțiți Astfel, vom fi deosebiți De neamurile câte sânt Pe fața-ntregului pământ?”


Ursuzul caută și face, Mereu, doar ceea ce îi place, Nepăsător la ce se spune Și supărat pe lucruri bune.


„Nu bem!”– răspunseră îndată – Căci tu să știi că al nost’ tată – Cari, Ionadab, este chemat Și din Recab s-a întrupat – Să nu bem vin, ne-a poruncit Și-n felu-acesta ne-a oprit De a bea vin atât pe noi, Cât și pe-ai noști’ urmași apoi.


Fiți sfinți, fiindcă Eu sunt sfânt, Pentru că Eu, Eu Domnul sânt. Eu sunt Cel care v-am ales. Dintre popoare, v-am cules Și-apoi, deoparte, Eu v-am pus, Să fiți ai Mei, precum v-am spus.


„La Dumnezeu, când mergeți voi Să-I faceți juruințe-apoi, Atunci când vorba o să fie De oameni, vreau ca să se știe Că sunt ai Domnului acei, Iar tu vei pune preț pe ei.


„În cazu-n care, o femeie, O hotărâre, o să ieie, În tinerețe – când aflată, În casă e, la al ei tată – Făcând după a ei voință, Lui Dumnezeu, o juruință –


Domnul, lui Moise, i-a vorbit Și iată ce i-a poruncit:


Căci mare, el va fi, mereu, Privit, de Domnul Dumnezeu. De vinuri, trebuință n-are; Iar băuturi amețitoare, Nicicând, el nu va fi băut. De Duhul Sfânt, va fi umplut – Cum Domnul a găsit cu cale – Din pântecele mamei sale.


Pavel, la Corinteni, a stat Un timp destul de-ndelungat. În urmă, el i-a părăsit, Pe frații săi și a pornit, Cu o corabie, la drum – Spre Siria – având acum, Însoțitori, pe Acuila Și-a lui soție, Priscila. Pavel, în Chencrea, când ajunse, Întâi și-ntâi, capul își tunse, Căci avusese de-mplinit O juruință. Au sosit


„Eu – Pavel – rob al lui Iisus, Chemat, apostol, a fi pus, Ales fiind, mai dinainte, Să vă vestesc aste cuvinte – Adică Evanghelia care Al nostru Dumnezeu o are –


Un Templu al lui Dumnezeu, Cum poate să se-mpace-apoi, Cu idolii? Voi știți, că noi, Suntem Templul lui Dumnezeu, Precum a zis chiar El, mereu: „Eu am să locuiesc, cu voi, Și în al vost’ mijloc, apoi, Eu am să umblu, ne-ncetat, Căci printre voi, voi fi aflat. Eu voi fi Dumnezeul lor, Iar ei vor fi al Meu popor.”


Însă, când Tatăl Cel de Sus – Cari m-a ales și-apoi, m-a pus Deoparte, spre a fi chemat, Prin harul Său cel minunat, Pe când nici nu m-am fost născut, Ci doar în pântec m-a avut Măicuța mea – găsi că-i bine,


Cari nu putea avea nevoi, Ca și ceilalți preoți apoi – Adică nu are de dat Jertfe, pentru al Său păcat, Și nici pentru acele care, Norodul Său, acum, le are – Căci lucru-acesta l-a făcut O dată doar, la început, Când chiar pe Sine, El S-a dat, Drept jertfă, pentru-al nost’ păcat.


De rodul viței; să nu bea Nici vin și, de asemenea, Să nu bea băutură tare, Să nu mănânce vreo mâncare Ce, necurată, s-a vădit! Să țină tot ce-am poruncit!”


De-acuma, să iei seama bine, Cum că oprit e pentru tine Ca vin să bei sau ceva tare, Ori să mănânci dintr-o mâncare Ce se vădește necurată.


Vei rămânea însărcinată, Și-un fiu vei naște. Peste el – Peste-al său cap – în nici un fel, Briciul să nu fie trecut. Pruncul care va fi născut, Este ales, de Dumnezeu, Pentru a-I fi-nchinat mereu – Precum El a găsit cu cale – Din pântecele mamei sale. Copilu-acesta va fi cel Cari, pentru-ntregul Israel, Are a fi izbăvitor Din mâna Filistenilor.”


Inima-ndată și-a deschis, În fața ei și-astfel, a zis: „Peste-al meu cap, nu a trecut Briciul, de când am fost născut, Căci Domnului sunt închinat, De când în pântec m-a purtat Măicuța mea. De-aș fi fost ras, Fără putere-aș fi rămas. Atunci, la fel aș fi și eu, Ca orișicare om, mereu.”


De-aceea, Domnului, eu vreau, Pe fiul meu, acum, să-l dau, Ca astfel, toată viața lui, Să fie doar al Domnului.” Când a sfârșit de cuvântat, Lui Dumnezeu, s-au închinat.


Lean sinn:

Sanasan


Sanasan