Biblia Todo Logo
Bìoball air-loidhne

- Sanasan -




Numeri 5:21 - Biblia în versuri 2014

21 Iar preotul are s-o pună Să jure, iar apoi, să-i spună: – „Domnul va face ca să vie Blestem, asupră-ți, și urgie. Te va lovi urgia Lui, În mijlocul poporului, Iar coapsa îți va fi uscată Și burta îți va fi umflată.

Faic an caibideil Dèan lethbhreac


Tuilleadh tionndaidhean

Noua Traducere Românească

21 (preotul s-o pună pe femeie să jure cu un jurământ al blestemului și preotul să-i spună femeii aceste cuvinte:) ‘Domnul să te facă să fii de blestem și de jurământ în mijlocul poporului tău, făcând să ți se lase coapsa și să ți se umfle pântecul.

Faic an caibideil Dèan lethbhreac

Biblia în Versiune Actualizată 2018

21 – iar preotul trebuie să o pună pe femeie sub jurământul blestemului să pronunțe aceste cuvinte – ‘atunci Iahve să te facă să fii desconsiderată și de blestemat în mijlocul poporului tău. El să facă să ți se usuce mijlocul și să ți se umfle abdomenul!

Faic an caibideil Dèan lethbhreac

Versiunea Biblia Romano-Catolică 2020

21 preotul să pună femeia să jure cu un jurământ de blestem și să-i spună femeii: ‹Domnul să te facă pe tine blestem și jurământ în mijlocul poporului tău când Domnul va face să ajungă coapsele tale fără vigoare și să ți se umfle pântecele.

Faic an caibideil Dèan lethbhreac

Biblia sau Sfânta Scriptură cu Trimiteri 1924 Dumitru Cornilescu

21 și preotul să pună pe femeie să jure cu un jurământ de blestem și să-i zică: «Domnul să te facă să ajungi de blestem și de urgie în mijlocul poporului tău, făcând să ți se usuce coapsa și să ți se umfle pântecele,

Faic an caibideil Dèan lethbhreac

Traducere Literală Cornilescu 1931

21 atunci preotul să pună pe femeie să jure cu un jurământ de blestem și preotul să zică femeii: Domnul să te facă un blestem și un jurământ în mijlocul poporului tău, când Domnul va face să‐ți sece coapsa și să ți se umfle pântecele.

Faic an caibideil Dèan lethbhreac




Numeri 5:21
9 Iomraidhean Croise  

Apoi, tu însuți, negreșit, De boală, ai să fii lovit. În măruntaie-o vei avea Și-ngreunat vei fi de ea – Din zi, în zi – iar la sfârșit, Din burtă îți vor fi ieșit Toate-ale tale măruntaie, Căci boala are să ți-o taie.”


Cu toți, atuncea, s-au unit Cu frații lor care vădeau Că mai cu vază se aflau. Ei s-au legat cu jurământ, Să umble-n Legea Celui Sfânt – Dată prin Moise, robul Lui – Păzind porunca Domnului Care era Stăpânitor Peste-al lui Israel popor.


Omul care-i neprihănit, Are să fie pomenit Mereu, căci binecuvântată E amintirea lui; uitată E pomenirea celui rău, Căci și el și numele său Vor putrezi. Acela care


Vă veți lăsa numele – voi – Ca un blestem, pentru acei Cari se vădesc aleși ai Mei, Și-anume: „Vă va omorî Domnul, când Se va pogorî”, Iar robilor Săi, de pe lume, El le va dărui alt nume.


Prilej pentru blestem apoi, Printre toți prinșii de război Din Babilon, ajunge-vor, Căci o să spună-acel popor: „Să-ți facă Domnul, cum știut Este că El le-a mai făcut Lui Zedechia și la fel Și lui Ahab, atunci când cel Care urcat era pe tron Ca împărat în Babilon, Ia strămutat din al lor loc Și-n Babilon i-a ars în foc!”


După ce ea va fi băut – Dacă păcate a avut Prin faptul că s-a pângărit Cu altul și s-a dovedit Necredincioasă celui care Bărbat îi este – apa are Ca-n pântece să i se-adune Și să-i aducă-amărăciune. Pântecul ei va fi umflat, Iar coapsa-i se va fi uscat Și de blestem ajunge-va Ea, în popor. Dacă cumva,


Petru-ngrozit, iar s-a jurat Și-n urmă, s-a și blestemat, Zicând: „Eu nu știu cine este, Omul Acesta!” Când, de veste, Însă, a prins că a cântat Cocoșul, brusc s-a deșteptat,


Iosua-n urmă a jurat Și-a zis atuncea: „Blestemat, În fața Domnului, să fie Cel care va-ndrăzni să vie Să se apuce să trudească Și Ierihonul să-l zidească. Cu prețul primului născut, Să-i pună piatra de-nceput. Cu viața celui mai mic fiu, Să-i pună poarta-ntr-un târziu!”


Ziua aceea s-a vădit Obositoare, negreșit, Pentru bărbații cei pe care Neamul lui Israel îi are. Saul, pe-al său popor, l-a pus, Atunci, să jure, și a spus: „Mereu, să fie blestemat Omul care va fi mâncat Din pâine, până se-nserează, Până când umbrele se-așează, Și până n-am să mă răzbun Pe-ai mei dușmani și-am să-i răpun!” Și nimenea nici n-a mâncat Până când seara s-a lăsat.


Lean sinn:

Sanasan


Sanasan