Numeri 4:20 - Biblia în versuri 2014

²⁰ Să nu intre – luați aminte! – Să învelească lucruri sfinte, Să nu se-ntâmple, bunăoară, Cumva, ca-n acest fel, să moară!”

Tuilleadh tionndaidhean

Noua Traducere Românească

²⁰ Să nu intre să se uite când lucrurile sfinte sunt învelite, pentru că altfel vor muri“.

Biblia în Versiune Actualizată 2018

²⁰ Dar descendenților lui Chehat nu li se permite să intre și să se uite nici măcar foarte puțin la lucrurile sfinte; altfel, vor muri.”

Versiunea Biblia Romano-Catolică 2020

²⁰ Dar să nu intre să vadă când se învelesc cele sfinte, ca să nu moară!

Biblia sau Sfânta Scriptură cu Trimiteri 1924 Dumitru Cornilescu

²⁰ Să nu intre ei să învelească lucrurile sfinte, ca să nu moară.”

Traducere Literală Cornilescu 1931

²⁰ Dar ei să nu intre să vadă lucrurile sfinte, nici cât ar înghiți, ca să nu moară.

Numeri 4:20 Iomraidhean Croise

Exodul 19:21

Domnul, lui Moise-i zise-apoi: „Coboară, du-te înapoi Și să îi spui poporului, Că nu îngădui, nimănui, La Domnul, buzna, ca să dea, Doar pentru a-L putea vedea, Ca nu cumva, în foc și pară, Mulți din acest popor, să piară.

Levitic 10:2

Un foc, atunci, Domnu-a trimis, Cari, pe cei doi, i-a mistuit Și-n fața Lui, ei au murit.

Levitic 16:13

În spatele perdelei dar, Tămâia s-o pună pe jar. Dacă tămâia-n acel loc Are a fi pusă pe foc, Va face-n fața Domnului, Un nor de fum. Menirea lui E de-a-nveli-n pâcla-i subțire, Capacul pentru ispășire Cari, pe chivot, e așezat. În acest fel, va fi cruțat De la pieire; iar apoi, Se va întoarce înapoi

Numeri 1:51

De câte ori cortul Meu pleacă, Leviții au să îl desfacă; Iar când acesta e oprit, La loc, ei îl vor fi-ntocmit. Străinul care-a cutezat – Cumva – de s-a apropiat De cort, să fie pedepsit: Cu moartea, fi-va el, lovit.

Numeri 18:3

Ei vor păzi ce-ai să le spui, Vor avea grija cortului, Dar din al lor rând, nimenea Nu poate a se-apropia Nici de uneltele pe care Locașul Meu cel sfânt le are Și nici de-al Meu altar apoi, Să nu piară nici ei, nici voi.

Numeri 4:15

După ce au ca să sfârșească, Aron și-ai lui fii să-nvelească Locașul sfânt al cortului Și-uneltele ce-s ale lui, Vor trebui a fi chemați Să vină-ai lui Chehat bărbați, Căci lor le sunt încredințate Acestea, spre a fi purtate. Să nu se-atingă – țineți minte! – Cumva, de lucrurile sfinte, Să nu se-ntâmple, bunăoară, Ca atingându-le, să moară. Aceste lucruri sunt lăsate – Din cort – pentru a fi cărate, De cei care s-au numărat Printre feciorii lui Chehat.

Numeri 4:19

Iată ce-aveți a face voi, Ca să nu moară ei apoi, Atuncea când aproape sânt De Locul care e prea sfânt: Aron și-ai săi fii vor avea Grijă, să vină și să-i ia, Să-i pună-apoi, pe fiecare, La sarcina pe cari o are.

Numeri 4:21

Domnul, lui Moise, i-a vorbit Și iată ce i-a poruncit:

Revelația 11:19

Pe dată, Templu-acela mare, Pe care Dumnezeu îl are, În ceruri, s-a descoperit, În fața mea, și am zărit Chivotul legământului, În încăperea Templului. Glasuri, apoi, s-au auzit, Iar tunetele-au bubuit; Fulgere, cerul, l-au brăzdat, Pământul s-a cutremurat Și, din înalturi, s-a pornit O grindină ce l-a lovit Fața întregului pământ Și toate câte, pe el, sânt.”

1 Samuel 6:19

Domnul, pe cei ce-au locuit Chiar la Bet-Șemeș, i-a lovit, Căci în chivot ei s-au uitat. Moartea – pe loc – i-a secerat, Atuncea, pe cincizeci de mii Dintre-ai lui Israel copii, La care s-au adăugat – În urmă – șaptezeci, de-ndat’. Poporu-ntreg s-a tânguit, Pentru că Domnul l-a lovit, Îngăduind așa urgie, Asupra lui, atunci, să vie.