Numeri 34:2 - Biblia în versuri 20142 „Copiilor lui Israel, Ai să le spui, în acest fel: „Tot Canaanul – precum știți – Drept moștenire, îl primiți. Iată acum, hotarul lui – Al țării Canaanului: Faic an caibideilTuilleadh tionndaidheanNoua Traducere Românească2 „Poruncește-le fiilor lui Israel și spune-le: «Când veți intra în țara Canaanului, aceasta este țara care v-a căzut ca moștenire, țara Canaanului, potrivit granițelor ei: Faic an caibideilBiblia în Versiune Actualizată 20182 „Dă-le poruncă israelienilor, spunându-le: «Când veți intra în Canaan – în țara care v-a revenit ca moștenire – teritoriul vostru din zona Canaanului, va avea următoarele limite: Faic an caibideilVersiunea Biblia Romano-Catolică 20202 „Poruncește-le fiilor lui Israél și spune-le: «Când veți intra în țara Canaán, aceasta este țara care va fi moștenirea voastră, adică țara Canaán după hotarele ei. Faic an caibideilBiblia sau Sfânta Scriptură cu Trimiteri 1924 Dumitru Cornilescu2 „Dă porunca aceasta copiilor lui Israel și spune-le: ‘Când veți intra în țara Canaanului, țara aceasta va fi moștenirea voastră – țara Canaanului, ale cărei hotare iată-le: Faic an caibideilTraducere Literală Cornilescu 19312 Poruncește copiilor lui Israel și spune‐le: Când veți intra în țara Canaan, aceasta‐i țara care vă va cădea de moștenire, țara Canaan, după hotarele ei. Faic an caibideil |
Hotarele îți voi întinde Și a ta țară va cuprinde Ținuturile care sânt Al Filistenilor pământ – Marea cea Roșie va sta, Ca pavăză, în coasta ta. Hotarul se va-ntinde-n lat, De la pustiu, la Eufrat. Popoarele cari sunt aflate Acolo, ție-ți vor fi date. Pe oamenii ce-ai să-i găsești Acolo, să îi izgonești.
În gânduri adâncit eram Și în a Mea sine ziceam: „Cum să te pun printre acei Cari se vădesc aleși ai Mei Și să te trec la moștenire, Ca să poți pune stăpânire Pe țara ‘ceea minunată Care-i podoabă nestemată – Podoabă a podoabelor – A tuturor neamurilor? Credeam că Îmi vei spune „Tată!” Și n-ai să te abați, vreodată, Din calea Mea și-al Meu cuvânt.
Voi toți aveți să o primiți, Și voi o să o stăpâniți, Așa cum am jurat, odată – Ținându-Mi mâna ridicată, În fața celora pe care, Al vostru neam, părinți, îi are – Că dată are să le fie, Această țară, pe vecie. Deci țara – fără îndoială – O să vă cadă la-mpărțeală, Pentru că ea are menire De-a fi a voastră moștenire.
Deci Iosua, mâna, a pus Pe toată țara, cum a spus Domnul, prin Moise. Apoi el, Copiilor lui Israel, A dăruit-o-n stăpânire, Ca să le fie moștenire, Iar fiecare a primit Partea ce i s-a cuvenit Ca stare și ca seminție. Domnu-a făcut apoi, să vie Un timp de tihnă, negreșit, În care țara a găsit Odihna binecuvântată Cari doar prin pace este dată.