Numeri 30:8 - Biblia în versuri 2014

⁸ Dar dacă soțul nu voiește S-o lase, ci se-mpotrivește Să-și țină jurământul ei, Atuncea, acelei femei, Nu îi va fi-n seamă luat Cuvântul care și l-a dat; Iar Dumnezeu nu o să-i țină, Astfel, în seamă, nici o vină, Ci ea are a fi iertată De vorba ce-o ținea legată.

Tuilleadh tionndaidhean

Noua Traducere Românească

⁸ Dar, dacă soțul ei îi interzice în ziua când aude de jurământul ei, prin aceasta el desființează jurământul pe care ea l-a făcut și cuvântul pripit prin care ea s-a legat cu buzele ei. Și Domnul o va ierta.

Biblia în Versiune Actualizată 2018

⁸ Dar dacă imediat după ce aude despre promisiunea ei, soțul ei îi interzice să facă așa cum a promis, el desființează promisiunea pe care ea a făcut-o sau obligația prin care soția lui s-a legat cu gura; iar Iahve o va ierta.

Versiunea Biblia Romano-Catolică 2020

⁸ și soțul ei aude și, în ziua în care aude, tace față de ea, rămâne [în picioare] votul ei și toate obligațiile cu care și-a legat sufletul rămân [în picioare].

Biblia sau Sfânta Scriptură cu Trimiteri 1924 Dumitru Cornilescu

⁸ dar, dacă bărbatul ei nu-i dă voie în ziua când ia cunoștință de juruința ei, el va desființa juruința pe care a făcut-o și cuvântul scăpat de pe buzele ei cu care s-a legat ea și Domnul o va ierta.

Traducere Literală Cornilescu 1931

⁸ Dar dacă bărbatul ei o va opri în ziua în care a auzit, atunci el va desființa juruința ei care este asupra ei și rostirea cu ușurință a buzelor ei prin care și‐a legat sufletul; și Domnul o va ierta.

Numeri 30:8 Iomraidhean Croise

Geneza 3:16

Femei-i zise: „Pedepsită Vei fi: durerea ta mărită, La fel însărcinarea ta. Vei naște greu. Dorința ta Va fi după al tău bărbat – El ca stăpân îți este dat!”

Ieremia 44:19

Nevestele ce s-au aflat Acolo, iute au strigat: „Dar când tămâie-i aduceam Și băutură îi jertfeam Împărătesei cea pe care Înaltul cerului o are, Bărbații noștri n-au știut? Făr’ a lor voie, am făcut Turte cu chipul ei și-apoi, I-am jertfit băutură noi?”

Levitic 5:4

Sau dacă întâmpla-se-va Ca să vorbească cineva, Făr’ a-și lua seama la gură – Cu ușurință – și se jură Că o să facă rău sau bine Și-apoi, abia la urmă-i vine În minte faptul c-a greșit, Iată ce trebuie-mplinit:

Numeri 30:5

Dar dacă tatăl nu voiește S-o lase, ci se-mpotrivește Și nu aprobă vrerea ei, Atuncea, acelei femei, Nu îi va fi-n seamă luat, Cuvântul care și l-a dat; Iar Dumnezeu nu o să-i țină, Astfel, în seamă, nici o vină, Ci ea are a fi iertată, Pentru că nu a fost lăsată Să-și țină a sa juruință, Prin a tatălui ei voință.

Numeri 30:7

Iar soțul ei a auzit De faptul că ea s-a legat Și nu i-a spus – când a aflat – Nimic, de juruința ei, Cuvintele-acelei femei Sunt în picioare și-mplinit Trebuie, ce-a făgăduit.

Numeri 30:9

Atunci când, prin a ei voință, Are a face-o juruință O văduvă sau, negreșit, Aceea cari s-a despărțit De al ei soț, voința ei – Cuvântul acelei femei – E în picioare și-mplinit Trebuie, ce-a făgăduit.

1 Corinteni 14:34

Femeia, datorie, are De a tăcea, în adunare, Căci n-are dreptul de vorbit, În adunări. Ea – negreșit – Supusă trebuie să fie, Așa precum, în Lege, scrie.

1 Corinteni 7:4

Nevasta, peste trupul ei, Nu stăpânește – dragii mei – Ci stăpânește-al ei bărbat. La fel, cu soțul, s-a-ntâmplat: Nu-i el stăpânul trupului – Stăpână, e nevasta lui.

1 Samuel 1:23

Atunci, bărbatul ei a zis: „Vreau ca al Domnului cuvânt, Să se-mplinească, pe pământ. Să faci după a ta dorință, După cum crezi de cuviință.” Ana, precum avea de gând, A stat acasă, până când, Pe al ei fiu l-a înțărcat.