Numeri 28:2 - Biblia în versuri 20142 „Copiilor lui Israel, Să le vorbești, în acest fel: „Să aveți grijă, tot mereu, Ca să-Mi aduceți darul Meu – Dar de mâncare potrivită, Adus la vremea hărăzită – Hrană din jertfe pregătite A fi de flăcări mistuite, Prin care, un miros plăcut, În fața Mea, va fi făcut.” Faic an caibideilTuilleadh tionndaidheanNoua Traducere Românească2 „Poruncește-le fiilor lui Israel și spune-le: «Aveți grijă să-Mi aduceți la vremea hotărâtă mâncarea – tot ce este folosit la jertfele mistuite de foc pentru Mine, de o aromă plăcută Mie». Faic an caibideilBiblia în Versiune Actualizată 20182 „Poruncește israelienilor, spunându-le: «Aveți grijă să Îmi aduceți mâncarea la timpul stabilit. Mă refer la tot ce este folosit pentru sacrificiile consumate de foc dedicate Mie și care Îmi produc o aromă plăcută.» Faic an caibideilVersiunea Biblia Romano-Catolică 20202 „Poruncește-le fiilor lui Israél și spune-le: «Să aveți grijă să-mi aduceți la timpul hotărât darul meu, pâinea mea, jertfele mele prin foc de mireasmă plăcută!». Faic an caibideilBiblia sau Sfânta Scriptură cu Trimiteri 1924 Dumitru Cornilescu2 „Poruncește copiilor lui Israel și spune-le: ‘Să aveți grijă să-Mi aduceți, la vremea hotărâtă, darul Meu de mâncare, hrana jertfelor Mele mistuite de foc, care Îmi sunt de un plăcut miros.’ Faic an caibideilTraducere Literală Cornilescu 19312 Poruncește copiilor lui Israel și spune‐le: Să luați seama să‐mi aduceți la vremea hotărâtă, darul meu, pâinea mea pentru jertfele mele arse cu foc de miros plăcut mie. Faic an caibideil |
Numeri 28:2
32 Iomraidhean Croise
În urmă, Iehoiada – care Era, atunci, preotul mare – A-ncredințat preoților – Și-asemenea Leviților – Slujbele Casei Domnului, Așa precum, în vremea lui, Chiar David le-a statornicit, După cum Moise-a poruncit. Arderi de tot, ei aduceau Lui Dumnezeu și-și împlineau – În mijlocul cântărilor Și-al bucuriei – slujba lor, După poruncile lăsate De Moise, spre a fi urmate.
Chiar împăratul a luat, Din avuția lui, și-a dat O parte foarte însemnată, Parte care fusese dată Spre a fi jertfe pregătite. Acele jertfe-s socotite Arderi de tot. Seară de seară, Precum și dimineața, iară, Jertfele fost-au pregătite. De-asemeni, fost-au dăruite De lună nouă, de Sabat, De sărbători – neîncetat – Cum cere Legea Domnului.
Atuncea Iosua – cel care, Pe Ioțadac, părinte-l are – Cu frații, cu Zorobabel – Cari fiu îi e lui Șaltiel – Fiind și el, de-asemenea, Cu frații pe care-i avea, Grabnic, la lucru au pornit Și un altar I-au construit Lui Dumnezeu, voind astfel, Arderi de tot, să dea, pe el, Pentru cinstirea Domnului, După cum cere Legea Lui Care, prin Moise, e venită Și trebuie a fi-mplinită.
Am tras apoi, la sorți, cu toți – Poporul tot, Leviți, preoți – Și pentru lemnele pe care Au trebuit ca fiecare – Pe an, o dată – să se ducă În munte și să le aducă La Casa Domnului apoi. După familii, am tras noi, La sorți, pentru ca toți să știe Vremea când trebuie să vie S-aducă lemnele de dar, Spre a fi arse pe altar, Așa precum fusese scris Și după cum Legea a zis.
Vei ține prima sărbătoare – Cea a azimilor – în care, Azimi mânca-vei, negreșit – Așa precum ți-am poruncit, În șapte zile, cât va ține Praznicu-acesta, pentru tine. Veți ține astă sărbătoare, În luna spicelor, în care, Voi – din robie – ați ieșit, Când din Egipt v-am izbăvit. Cu brațe goale-atunci, să știi Ca înainte-Mi, să nu vii.
Apoi, tot lor le-ai închinat Pâinea pe care o aveai Căci de la Mine o primeai. Și untdelemn le-ai dăruit. Mierea cu care te-am hrănit În fața lor, de-asemenea, Dusă ajunse-a fi și ea. Tot ceea ce le-ai dăruit, Precum tămâia te-ai gândit Să fie, căci miros plăcut Prin ele să le faci, ai vrut. Așa ai procedat, mereu!” – A zis Cel care-i Dumnezeu.
De-asemenea, acela care Rangul de domnitor îl are, Este îndatorat și el, Daruri să dea. În acest fel, O să dea daruri de mâncare Și jertfele acelea care Din băutură sunt luate La sărbători sau la Sabate, Precum și la lunile noi Și de asemenea apoi, La sărbătorile pe care Casa lui Israel le are. El va da jertfe cu menire De jertfe pentru ispășire, De jertfe care se socot A fi drept ardere de tot, Jertfe de daruri de mâncare Și-asemenea jertfele care Sunt jertfe pentru mulțumire Ca să se facă ispășire Pentru poporul cel pe care Neamul lui Israel îl are.”
Dacă păcatul făptuit, Fără de voie-i săvârșit – Fără să știe adunarea – Iată care va fi urmarea: Întreg poporul va avea, O jertfă, Domnului, să-I dea. Pentru întregul Israel, Se va aduce un vițel, Pe care Eu am să-l socot Să-Mi fie arderea de tot. Acesta, un miros plăcut, Domnului, Îi va fi făcut. Să-l însoțească fiecare, Cu darul său pentru mâncare Și să-i adauge-o măsură Din jertfa pentru băutură. Deci, după legile-așezate, Toate aceste vor fi date. Un țap care va fi menit Drept jertfă pentru ispășit, Mai trebuie ca să se dea.
Când veți voi să dăruiți Jertfe, pe cari să le socot Să fie drept arderei de tot Ce sunt de flăcări mistuite, Aduse spre a fi-mplinite Ori niște juruințe, sau Poate sunt jertfe ce se dau De bunăvoie, jertfe care Le-aduceți la vreo sărbătoare, Din turme și cirezi luați Jertfa pe care vreți s-o dați. Prin ele, un miros plăcut, Îi va fi Domnului făcut.
Acestea-s jertfele pe care, În zilele de sărbătoare, Le veți aduce, Domnului, Mereu, pentru cinstirea Lui, Pe lângă arderi pregătite A fi de flăcări mistuite; Pe lângă daruri de mâncare Ce sunt din a făinii floare; Pe lângă-a jertfelor măsură Cari date sunt, de băutură; Pe lângă jertfa cu menire De a aduce mulțumire, Atunci când, prin a ta voință Ai împlinit vreo juruință; Pe lângă darul așezat A fi, de bună voie, dat.”
Când cineva nu o să fie Aflat într-o călătorie – Și nici nu se va fi-ntâmplat Că acel om e necurat – Și totuși, nu a prăznuit Paștele, fi-va nimicit. Deci dacă el nu și-a adus Darul – așa precum v-am spus – La vreme-n cinstea Domnului, Atunci, pentru păcatul lui, Omul acela – negreșit – Are să fie pedepsit.
Sanasan