Biblia Todo Logo
Bìoball air-loidhne

- Sanasan -




Numeri 28:1 - Biblia în versuri 2014

1 Domnul, lui Moise, i-a vorbit, Și iată ce i-a poruncit:

Faic an caibideil Dèan lethbhreac


Tuilleadh tionndaidhean

Noua Traducere Românească

1 Domnul i-a vorbit lui Moise, zicând:

Faic an caibideil Dèan lethbhreac

Biblia în Versiune Actualizată 2018

1 Apoi Iahve i-a vorbit lui Moise, zicându-i:

Faic an caibideil Dèan lethbhreac

Versiunea Biblia Romano-Catolică 2020

1 Domnul i-a zis lui Moise:

Faic an caibideil Dèan lethbhreac

Biblia sau Sfânta Scriptură cu Trimiteri 1924 Dumitru Cornilescu

1 Domnul a vorbit lui Moise și a zis:

Faic an caibideil Dèan lethbhreac

Traducere Literală Cornilescu 1931

1 Și Domnul a vorbit lui Moise zicând:

Faic an caibideil Dèan lethbhreac




Numeri 28:1
17 Iomraidhean Croise  

De-asemenea, ei aduceau Și jertfele ce se dădeau Lui Dumnezeu și se socot A fi drept ardere de tot, Așa cum fost-a așezat A fi în zile de Sabat, Percum și-n lună nouă, ori În zilele de sărbători. Ei făceau ce s-a poruncit, Prin obiceiul rânduit.


Căci vreau, Numelui Domnului, Să Îi ridic o casă-a Lui, Pe cari s-o-nchin lui Dumnezeu, Unde apoi, să ard mereu, Tămâia cea mirositoare Și să aduc pâinea pe care O pun în fața Domnului. De-asemenea, în casa Lui, Jertfe-am s-aduc, ce se socot A fi drept ardere de tot. Aceste jertfe-s necurmate, Iar ele trebuie-a fi date În zorii zilei și-apoi iară, Atuncea când se face seară. Jertfele-acestea – ne-ncetat – Se dau și-n zile de Sabat, De lună nouă, după care Și-n fiecare sărbătoare A Domnului, ce-i rânduită, De legea Lui statornicită Pentru vecie-n Israel.


În urmă, Iehoiada – care Era, atunci, preotul mare – A-ncredințat preoților – Și-asemenea Leviților – Slujbele Casei Domnului, Așa precum, în vremea lui, Chiar David le-a statornicit, După cum Moise-a poruncit. Arderi de tot, ei aduceau Lui Dumnezeu și-și împlineau – În mijlocul cântărilor Și-al bucuriei – slujba lor, După poruncile lăsate De Moise, spre a fi urmate.


Chiar împăratul a luat, Din avuția lui, și-a dat O parte foarte însemnată, Parte care fusese dată Spre a fi jertfe pregătite. Acele jertfe-s socotite Arderi de tot. Seară de seară, Precum și dimineața, iară, Jertfele fost-au pregătite. De-asemeni, fost-au dăruite De lună nouă, de Sabat, De sărbători – neîncetat – Cum cere Legea Domnului.


Jertfele fost-au dăruite După cum fost-au rânduite De către Moise: se dădeau Jertfe cari zilnice erau, Jertfe, apoi, pentru Sabat, Jertfe care s-au așezat La lună nouă, jertfe care Se aduceau de sărbătoare – De trei ori, într-un an, la rând – De fiecare dată când E praznicul azimilor, Sau cel al săptămânilor, Precum și-atuncea când apare A corturilor sărbătoare.


Apoi, ce lucruri trebuiesc, Arderi de tot când se jertfesc Pe-altarul Dumnezeului Cari este Domn al cerului – Adică, grâu, berbeci sau miei, Vin, untdelemn, sare, viței – La preoți trebuie să dați, Zi după zi. Seamă luați, Să nu se-ntâmple dar, cumva, Să le lipsească-apoi, ceva,


Și pentru pâinea Domnului – De punere-naintea Lui – Această plată se vădea. De-asemenea, ea trebuia Și pentru jertfa necurmată, Ori pentru cea – de Sabat – dată, Sau când o luna nouă-apare, Ori când este vreo sărbătoare; Această plată se vădea – De-asemenea – că trebuia Pentru lucrările-nchinate, Ce pentru Dumnezeu sunt date, Ori pentru jertfe cu menire De jertfe pentru ispășire Și pentru tot ce se făcea La Templu, precum se cerea.


Nu-Mi mai dați daruri de mâncare, Care nu sunt folositoare, Căci scârbă Mi se face Mie, Când voi Îmi dăruiți tămâie! Iată, nu mai vreau nici luni noi! Nu vreau Sabate, de la voi! Nu vreau nici sărbători în care, Vă strângeți toți, în adunare, Căci nu mai pot privi, cum știți Nelegiuirea s-o uniți Cu sărbătoarea, ne-ncetat!


În ne-nțelegeri, vor putea Să judece, în legea Mea. Ei vor păzi ce-am poruncit, Legile ce le-am rânduit, Sau sărbătorile lăsate Și sfintele Mele Sabate.


De-asemenea, acela care Rangul de domnitor îl are, Este îndatorat și el, Daruri să dea. În acest fel, O să dea daruri de mâncare Și jertfele acelea care Din băutură sunt luate La sărbători sau la Sabate, Precum și la lunile noi Și de asemenea apoi, La sărbătorile pe care Casa lui Israel le are. El va da jertfe cu menire De jertfe pentru ispășire, De jertfe care se socot A fi drept ardere de tot, Jertfe de daruri de mâncare Și-asemenea jertfele care Sunt jertfe pentru mulțumire Ca să se facă ispășire Pentru poporul cel pe care Neamul lui Israel îl are.”


Când sărbătorile-au să vie Și praznice când au să fie, Iată cum fi-va darul care Trebuie dat pentru mâncare: O efă e, la un vițel; La un berbec, este la fel; Pentru un miel, să dăruiți Atâta cât o să voiți, Iar la o efă să luați Un hin de untdelemn să dați.


Apoi, în văzul tuturor, Jertfă-a adus, pentru popor. Jertfă de ispășire-a dat, Un țap cari fost-a-njunghiat. Jertfa a fost înfățișată, La fel ca prima jertfă dată.


Mâna, și-a pus asupra lui – După porunca Domnului – În văzul tuturor și-atunci – Față de toți – i-a dat porunci.


„Copiilor lui Israel, Să le vorbești, în acest fel: „Să aveți grijă, tot mereu, Ca să-Mi aduceți darul Meu – Dar de mâncare potrivită, Adus la vremea hărăzită – Hrană din jertfe pregătite A fi de flăcări mistuite, Prin care, un miros plăcut, În fața Mea, va fi făcut.”


Un miel de-un an, a mai dat el, Și un berbec și un vițel. A dăruit aceste vite, Ca ardere de tot menite.


Cum văd, păziți, acuma, voi, Vremi, zile, luni și ani apoi.


Deci, nimeni nu-ndrăznească-apoi, Ca să vă judece, pe voi, În ce privește o mâncare, O băutură oarecare, O sărbătoare anumită, O lună nouă născocită, Sau cu privire la Sabat,


Lean sinn:

Sanasan


Sanasan