Biblia Todo Logo
Bìoball air-loidhne

- Sanasan -




Numeri 23:23 - Biblia în versuri 2014

23 Descântecul pe cari mi-l ceri, În Iacov, nu are puteri. Vrăjitoria – tot la fel – Nu are forță-n Israel. Iată în ce fel se vorbește, Atuncea când se pomenește De Iacov și de Israel: Domnul făcut-a, pentru el, Mari fapte-n văzul tuturor.

Faic an caibideil Dèan lethbhreac


Tuilleadh tionndaidhean

Noua Traducere Românească

23 Nu există nicio vrajă împotriva lui Iacov, niciun farmec împotriva lui Israel. Acum se va spune despre Iacov și despre Israel: «Priviți ce a făcut Dumnezeu!».

Faic an caibideil Dèan lethbhreac

Biblia în Versiune Actualizată 2018

23 Nicio vrajă nu poate avea efect împotriva lui Iacov. Niciun farmec nu funcționează împotriva lui Israel. Se va proclama o revelație despre Iacov, adică despre Israel, spunându-se astfel: «Priviți ce a făcut Dumnezeu!»

Faic an caibideil Dèan lethbhreac

Versiunea Biblia Romano-Catolică 2020

23 Magie nu este împotriva lui Iacób, nici vrăjitorie împotriva lui Israél. Ca atunci când s-a spus despre Iacób și Israél: «Ce [lucruri mari] a făcut Dumnezeu!».

Faic an caibideil Dèan lethbhreac

Biblia sau Sfânta Scriptură cu Trimiteri 1924 Dumitru Cornilescu

23 Descântecul nu poate face nimic împotriva lui Iacov, Nici vrăjitoria împotriva lui Israel. Acum se poate spune despre Iacov și Israel: ‘Ce lucruri mari a făcut Dumnezeu!’

Faic an caibideil Dèan lethbhreac

Traducere Literală Cornilescu 1931

23 Căci cu adevărat nu este descântec împotriva lui Iacov, nici ghicire împotriva lui Israel; la vremea sa se va zice despre Iacov și despre Israel: Ce a lucrat Dumnezeu!

Faic an caibideil Dèan lethbhreac




Numeri 23:23
31 Iomraidhean Croise  

De-acum, voi pune vrăjmășie, Care de-a pururi va să fie, Între femeie și-ntre tine, Pedeapsă ce ți se cuvine! Sămânța ei îți va zdrobi Capul, și nu te va slăbi! Sămânța ta – când va-ncerca – Călcâiul doar i-l va mușca!”


Iată, nebănuit de mare E bunătatea cea pe care Tu o păstrezi, spre-a face bine Celor care se tem de Tine, Căci din ea, parte, ai făcut La toți cei care Te-au crezut!


Cuprinsu-i-a pe toți, de-ndată, Mărturisind cu frică: „Iată Ceea ce face Dumnezeu.” Ei recunosc astfel, mereu, Că e lucrarea Domnului Și văd puterea mâinii Lui!


Și cine, oare, a-mplinit Aceste lucruri, negreșit? Cine e cel ce le-a făcut? Acela cari, de la-nceput, La Sine, neamuri, a chemat, E Domnul Cel adevărat, Eu, Cel dintâi, necontenit, Și-Același, până la sfârșit.


Eu singur doar, Mă dovedesc, În stare să zădărnicesc Chiar semnele cele pe care Prorocul mincinos le are Și să-i scot drept înșelători Pe cei care sunt ghicitori. Fac, pe-nțelepți, să dea-napoi Și-n nebunie mai apoi, Prefac toată știința lor.


Căci cel ce este împărat – În Babilon încoronat – Acum se află la răscruce Și nu știe-ncotro s-apuce. În față-i, două drumuri vede Și tocmai de aceea șede În al lor capăt și așteaptă Să știe unde îl îndreaptă Bobii. Săgeți a scuturat Și terafimi a întrebat; Chiar și ficatu-l cercetează Să afle pe ce drum urmează Să îl aleagă, ca să vie Peste această-mpărăție.


Acum, Tu care ești, mereu, Al nostru Domn și Dumnezeu, Care ai scos al Tău popor Din mâna Egiptenilor Prin brațul Tău puternic, tare, Și Ți-ai făcut un Nume mare, Așa cum astăzi e știut Și-n tot pământul cunoscut, Află că am păcătuit Și făr’delegi, am săvârșit.


„Iată că lucruri minunate Au să îți fie arătate” – Domnul a zis – „ca la-nceput, Când al Egiptului ținut L-ai părăsit.” De-asemenea,


Balaam când iar a observat Că Domnu-a binecuvântat Pe Israel, nu s-a grăbit – La fel precum a mai fugit, În alte dăți – la descântat Ci, spre pustie, s-a uitat.


Iisus le-a zis: „O-mpărăție, Când dezbinată o să fie În contră-i, fi-va pustiită. De-asemeni, fi-va nimicită Cetatea, casa dezbinată, Și împotrivă-și ridicată.


De scot Eu, cu Satan, vreun drac, Atunci, ai voștri fii, cum fac? De-aceea, ai voștri feciori Fi-vor ai voști’ judecători.


Îți spun: tu, Petru, ești numit” – „Piatră” înseamnă, tălmăcit. „Pe piatra ta, va fi zidită A Mea Biserică. Zdrobită, Acuma sau în viitor, De locuința morților, Ea nu va fi! N-o va înfrânge, Pentru că ea, moartea va-nvinge!


Atunci, pe loc, a fost chemat Soborul. Când s-au adunat Toți, preoții cei mai de seamă Și Farisei-au zis, cu teamă: „Ce facem, oare, oameni buni, Căci Acest om, multe minuni, A săvârșit? În acest fel,


Că Duh Sfânt, Domnul a turnat, Pe-Acel Nazarinean, Iisus, Care – din loc, în loc – S-a dus, Plin de puterea Lui, făcând Bine la toți și vindecând Pe cei bolnavi. Cei îndrăciți Erau, de duhuri, curățiți. Iisus era-nsoțit, mereu, În lucrul Său, de Dumnezeu.


Nimeni, nimic, nu a mai spus, Ci-ntreaga adunare-a stat, Tăcută, și i-au ascultat Pe Pavel și Barnaba, cari Au povestit ce minuni mari, Domnul, mereu, a săvârșit – Prin ei – pe unde-au poposit, De-atâtea ori, în calea lor, În mijlocul Neamurilor.


Mult, între ei, și-au zis apoi: „Ce facem dar, cu ăștia doi? Ierusalimul a văzut Minunea care s-a făcut, Prin ei. Aceasta e vădită, Nu poate fi tăgăduită.


Noroadele se adunau Lângă apostoli, căci vedeau Minuni și semne-nfăptuite, Prin ei, și boli tămăduite. În al lui Solomon pridvor Ședeau, în fața tuturor,


Iar numărul acelor care Credeau în Domnul, a sporit.


De Domnul păcii – negreșit – Curând, Satan va fi zdrobit Și, la picioare, vi-l așează, În vremurile ce urmează. Până atunci, harul de sus, Al Domnului Hristos Iisus – Acum și-n anii care vin – Să îl aveți, cu voi! Amin.”


„Stăpâne Doamne! Ai făcut Așa încât eu am văzut Mărirea și puterea-Ți mare, Căci mă întreb: cine e oare, Un dumnezeu în cer aflat – Sau pe pământ – asemănat Cu Tine, ca să fi putut A face ceea ce-ai făcut, Și o putere-a arăta La fel ca și puterea Ta?


Printre acei ce au pierit În lupte-atunci, s-a nimerit Să fie și Balaam, cel care, Drept tată, pe Beor, îl are.


Astfel, balaurul cel mare – Șarpele din vechime, care, Satan și Diavol e chemat, Acela care a-nșelat Întreaga lume – s-a trezit, Că, pe pământ, e azvârlit. Zvârliți au fost, de-asemenea, Și îngerii ce îi avea.


Lean sinn:

Sanasan


Sanasan