În cele șapte zile-n care Va ține-a Paștelui serbare, Îi va aduce Domnului, Arderi de tot, ‘naintea Lui. Întâi, va da șapte viței. Fără cusur să fie ei. Șapte berbeci are să dea, Fără cusur de-asemenea. Aceste jertfe vor fi date În șapte zile încheiate. Va da și-un țap având menire De jertfă pentru ispășire. Jertfele-acestea vor fi date, În șapte zile încheiate.
Balaam a zis, privind în zare: „Zidește-aici, șapte altare. Șapte berbeci apoi, să iei Și-asemenea șapte viței. Pe toți, voiesc să-i pregătești, Căci trebuie să îi jertfești.
Spre câmpul care s-a chemat Țofim, cei doi s-au îndreptat. Câmpul acela se găsește Pe muntele ce se numește Pisga; întreg cuprinsul lui, Este spre vârful muntelui. Șapte altare a zidit Balac, acolo, și-a jertfit Câte-un berbece și-un vițel.
După ce toate le-a adus, Balaam, către Balac, a spus: „Rămâi dar, lângă jertfa ta, Căci eu mă voi îndepărta Și poate-mi va ieși-nainte Chiar Domnul. Ale lui cuvinte, Ți le voi spune, imediat.” Pe-un loc înalt, el s-a urcat,