Numeri 14:2 - Biblia în versuri 2014

² Apoi, la Moise, a venit – Și la Aron – și a cârtit În urmă, împotriva lor. Iată ce-a zis acel popor: „Oare de ce n-om fi pierit Când, în Egipt, am locuit? De ce să nu fi murit noi, Chiar în acest pustiu apoi?

Tuilleadh tionndaidhean

Noua Traducere Românească

² Toți fiii lui Israel au protestat împotriva lui Moise și a lui Aaron, și întreaga adunare le-a zis: ‒ O, dacă am fi murit în țara Egiptului sau dacă am fi murit în deșertul acesta!

Biblia în Versiune Actualizată 2018

² Toți israelienii au protestat verbal împotriva lui Moise și împotriva lui Aaron. Întreaga adunare le-a zis: „Ar fi fost mult mai bine dacă am fi murit pe teritoriul Egiptului sau în acest deșert!

Versiunea Biblia Romano-Catolică 2020

² Toți fiii lui Israél au murmurat împotriva lui Moise și a lui Aaròn și toată adunarea le-a zis: „De-am fi murit în țara Egiptului sau de-am muri în pustiul acesta!

Biblia sau Sfânta Scriptură cu Trimiteri 1924 Dumitru Cornilescu

² Toți copiii lui Israel au cârtit împotriva lui Moise și Aaron și toată adunarea le-a zis: „De ce n-om fi murit noi în țara Egiptului sau de ce n-om fi murit în pustia aceasta?

Traducere Literală Cornilescu 1931

² Și toți copiii lui Israel au cârtit împotriva lui Moise și împotriva lui Aaron și toată adunarea le‐a zis: O, de am fi murit în țara Egiptului! Sau de am fi murit în această pustie!

Numeri 14:2 Iomraidhean Croise

1 Regi 19:4

De la Beer-Șeba, spre pustie, S-a îndreptat, apoi, Ilie. O zi și-o noapte a făcut Pe drum și-n urmă a șezut Sub un ienupăr, obosit, Să își aștepte-al său sfârșit. Ilie zise: „Doamne, eu Te rog să iei sufletul meu, Căci cu nimic nu sunt mai bun, Decât ai mei părinți! Îți spun, Că e destul, că nu mai pot! Ce s-a putut, făcut-am tot!”

Iov 3:11

Oare de ce am mai trăit?! Oare de ce nu am murit ‘Nainte de-a mă fi născut?! Cum, sufletul, nu mi-am pierdut Când maica mea m-a zămislit?

Psalmi 106:24

Ei au nesocotit, mereu, Țara aceea minunată, Care urma a le fi dată. Nu au crezut Cuvântul Lui,

Psalmi 106:25

Cârtind în contra Domnului.

Psalmi 106:45

Pentru că El Și-a amintit De legământ și a vădit Că este plin de îndurare.

Exodul 14:11

Pe Moise și l-au întrebat: „Dacă-n Egipt noi rămâneam, Morminte, oare, nu găseam? A trebuit ca să venim Până aici, ca să murim? Ce ne-ai făcut? Cum s-a-ntâmplat Că, din Egipt, tu ne-ai luat?

Exodul 15:24

Întreg poporul a cârtit Și, către Moise, a vorbit: „Tu să ne spui acum, căci vrem Să știm, ce vom putea să bem?”

Exodul 17:3

Poporu-acela, chinuit De sete, iarăș’ a cârtit, Contra lui Moise, și a spus: „De ce-n pustie, ne-ai adus? De ce ai vrut ca să ieșim Noi, din Egipt? Ca să pierim De sete-aici, acum, cu toți, Cu turme, fii și cu nepoți?”

Iona 4:3

Acuma Doamne, Te rog eu, Ia-mi viața, căci mai mult doresc Să mor, decât să mai trăiesc!”

Iona 4:8

Când soarele a răsărit, Un vânt fierbinte s-a pornit, Lovindu-l cu suflarea lui, Pe Iona. Raza soarelui, În creștet, tare, l-a bătut Încât sărmanul a căzut De pe picioare, leșinat, Și-ncet, abia a îngăimat: „Să mor, mai bine îmi doresc, Decât așa să mai trăiesc!”

Numeri 11:1

În gura mare, a cârtit Poporul și L-a-nvinuit Pe Domnul, că îi mergea rău. Când auzit-a glasul său, De furie, a fost cuprins Domnul și-ndată, S-a aprins, În mijlocul poporului. O parte din oamenii lui – Din margini – fost-au pedepsiți, Fiind, de flăcări, mistuiți.

Numeri 11:15

Nu Te purta așa cu mine, Ci mai degrabă, Te rog eu – Dacă mai am, la Dumnezeu, Vreo trecere și vrednic sânt – Ca să mă iei de pe pământ. Omoară-mă, și-am mulțumirea Că nu-mi mai văd nenorocirea.”

Numeri 11:5

Iată că noi ne-am amintit De felu-n care ne-am hrănit Când încă, în Egipt, eram. Mulți pești, atuncea, noi mâncam, Care nimic nu ne-au costat; Și castraveți, noi am mâncat, Și pepeni câți am vrut; apoi, Ceapă și praz și usturoi.

Numeri 14:1

Atunci, întreaga adunare A început să strige tare, Și-n acea noapte-nspăimântat, A plâns poporul, ne-ncetat.

Numeri 14:22

Atât este de-adevărat Că toți cei care s-au uitat La slava Mea și au văzut Minunile ce le-am făcut – Și în Egipt și în pustie – Și-apoi au cutezat să vie, La Mine, și M-au ispitit De zece ori și n-au voit Ca să asculte glasul Meu –

Numeri 16:13

În fața ta! Nu e de-ajuns Că în pustie ne-am ascuns? Din țara-n care-am locuit – În care-a curs, necontenit, Lapte și miere – ne-ai luat Și în pustiu ne-ai afundat. Prin el o să orbecăim Până avem ca să murim. Nu e de-ajuns? Acum dorești Ca peste noi să stăpânești?

Numeri 16:41

După această întâmplare, Din nou, întreaga adunare, Contra lui Moise, a cârtit, Și-a lui Aron: „Voi ați lovit Poporul Domnului” – au zis, A doua zi – „voi i-ați ucis!”

Numeri 17:6

Moise s-a dus și a vorbit Cu al lui Israel popor, Și-atuncea, toți mai marii lor Au mers, degrabă, și-au adus Câte-un toiag pe cari l-au pus În fața lui. Doișpe toiege S-au strâns, precum se înțelege, După familiile lor Și casele părinților. Toiagul, de Aron adus, În al lor mijloc, a fost pus.

Numeri 20:2

Acolo-ntreaga adunare A suferit de-o lipsă mare De apă. Toți s-au răsculat, Contra lui Moise, de îndat’ – Și-a lui Aron – și au cârtit.

Numeri 20:3

Grabnic, la Moise, au venit, Căci, ceartă, ei au căutat Și-apoi, în față, i-au strigat: „Bine era să fi murit Și noi, atunci când ne-au pierit Frații, în fața Domnului!

Numeri 20:4

De ce-ai adus, poporul Lui, Aici? Vrei să pierim și noi, Cu ale noastre vite-apoi?

Numeri 21:5

Lui Dumnezeu; toți au cârtit, Contra lui Moise, întrebând: „Spune-ne dar, ce ai de gând? De ce ai scos acest popor, Din țara Egiptenilor? Ce faci cu noi? Nimeni nu știe! Vrei să pierim, toți, în pustie? Nu vezi că, pâine, nu avem, Că nu-i nici apă, ca să bem? De hrana proastă, ce-am primit, Și sufletul ni s-a scârbit!”

1 Corinteni 10:10

Să nu cârtiți, cum ați văzut, Că unii din ei au făcut, Când Domnul, cu Nimicitorul, Și-a curățat, apoi, poporul.

Deuteronom 1:27

Ați stat în corturi și-ați cârtit, Zicând că „Domnul, negreșit, Din al Egiptului ținut, Ne-a scos afară, căci a vrut, Să nimicească ăst popor, Prin mâna Amoriților.

Deuteronom 9:23

Atunci când Domnul v-a trimis, Din Cades-Barnea și a zis „Suiți-vă ca să luați Țara pe care-o căpătați În stăpânire”, negreșit De-ndată, voi v-ați răzvrătit Contra poruncii Domnului. N-ați ascultat de glasul Lui Și-ați dovedit, în acest fel, Că nu aveți credință-n El.

Evrei 3:16

Cine-au fost cei ce-au auzit, Și care-apoi, s-au răzvrătit? Nu, din Egipt, ieșit-au oare, Prin Moise-atuncea, fiecare?

Iuda 1:16

Oameni-aceștia-s cârtitori – Mereu sunt nemulțumitori De soarta lor. Ei dovedesc, Doar după pofte, că trăiesc. Vorbe trufașe au în gură Și-i laudă, peste măsură, Neîncetat – și îi slăvesc – Pe toți cei, de la cari, simțesc Că un câștig primesc apoi.