Numeri 11:5 - Biblia în versuri 2014

⁵ Iată că noi ne-am amintit De felu-n care ne-am hrănit Când încă, în Egipt, eram. Mulți pești, atuncea, noi mâncam, Care nimic nu ne-au costat; Și castraveți, noi am mâncat, Și pepeni câți am vrut; apoi, Ceapă și praz și usturoi.

Tuilleadh tionndaidhean

Noua Traducere Românească

⁵ Ne aducem aminte de peștele pe care-l mâncam fără plată în Egipt, de castraveți, de pepeni, de praz, de ceapă și de usturoi.

Biblia în Versiune Actualizată 2018

⁵ Ne amintim de peștele pe care îl mâncam fără să îl plătim în Egipt, de castraveți, de pepeni, de praz, de ceapă și de usturoi.

Versiunea Biblia Romano-Catolică 2020

⁵ Ne aducem aminte de peștii pe care-i mâncam în Egipt gratis, de castraveți, de pepeni, de praz, de ceapă și de usturoi.

Biblia sau Sfânta Scriptură cu Trimiteri 1924 Dumitru Cornilescu

⁵ Ne aducem aminte de peștii pe care-i mâncam în Egipt și care nu ne costau nimic, de castraveți, de pepeni, de praji, de ceapă și de usturoi.

Traducere Literală Cornilescu 1931

⁵ Ne aducem aminte de peștele, pe care‐l mâncam în Egipt degeaba, de castraveți și de pepeni și de praji și de cepe și de usturoi.

Numeri 11:5 Iomraidhean Croise

Psalmi 17:14

Doamne, în mâna Ta cea tare, Se află doar, a mea scăpare. De oamenii ce-n lume sânt, Mă scapă, căci ei, pe pământ – În astă viață – și-au luat Partea cea bună, ne-ncetat. Cu bunătăți, Tu ai umplut Pântecul lor și am văzut Cât de sătui sunt fiii lor Și cum apoi, prinosul lor, La porci l-au aruncat. Dar eu

Exodul 16:3

„Dar cum de n-am murit loviți, De Dumnezeu, când, înrobiți, Noi, încă, în Egipt eram Și când, în oale, noi aveam Carne, putând ca să mâncăm Pâine și să ne săturăm? Căci în pustiu, ne-ați adus voi, Ca să pierim de foame-apoi.”

Isaia 1:8

Fiica Sionului se-arată, De mari necazuri, apăsată: Este ca o colibă-n vie, Ca o covercă – pe câmpie – În lanurile semănate Cu castraveți, ca o cetate Care fusese atacată Și de vrăjmași împresurată.

Ieremia 42:14

Căci ne dorim să mergem iară, Să stăm la Egipteni în țară, Ca să nu mai vedem război, Să n-auzim trâmbițe-apoi Și s-avem pâine, ne-ncetat!”,

Ieremia 44:18

De când, tămâie, n-am mai dat Și nici jertfe n-am mai turnat, De băuturi, celei pe care Cerul împărăteasă-o are, De lipsuri mari am fost loviți Și-ajuns-am, astfel, nimiciți, Căci ne pândise sabia Și ne-ncercase foametea.”

Numeri 14:2

Apoi, la Moise, a venit – Și la Aron – și a cârtit În urmă, împotriva lor. Iată ce-a zis acel popor: „Oare de ce n-om fi pierit Când, în Egipt, am locuit? De ce să nu fi murit noi, Chiar în acest pustiu apoi?

Filipeni 3:19

Pierzarea e al lor sfârșit, Iar pântecele – negreșit – Le este singur dumnezeu; Rușinea-i slava lor, mereu, Iar gândurile lor le sânt, La lucruri doar, de pe pământ.