Biblia Todo Logo
Bìoball air-loidhne

- Sanasan -




Neemia 8:3 - Biblia în versuri 2014

3 În fața porții apelor, Ezra citi, pentru popor, Legea, de Dumnezeu lăsată, Care prin Moise a fost dată. Din zori, citirea a-nceput, Până amiază s-a făcut. Atent, poporul s-a vădit, Atunci când Legea s-a citit.

Faic an caibideil Dèan lethbhreac


Tuilleadh tionndaidhean

Noua Traducere Românească

3 Ezra a citit din Lege în piața dinaintea Porții Apelor, de la răsăritul soarelui până la amiază, în prezența bărbaților, a femeilor și a celor ce puteau să o înțeleagă. Tot poporul asculta cu atenție la citirea Cărții Legii.

Faic an caibideil Dèan lethbhreac

Biblia în Versiune Actualizată 2018

3 Ezra a citit din lege în locul din fața porții apelor, de când răsărea soarele și până la mijlocul zilei, în prezența tuturor bărbaților, femeilor și a celor care puteau să o înțeleagă. Tot poporul asculta cu atenție citirea cărții legii.

Faic an caibideil Dèan lethbhreac

Versiunea Biblia Romano-Catolică 2020

3 [Ésdra] a citit din ea de când s-a luminat până la amiază în piața care este înaintea Porții Apelor, în fața bărbaților, a femeilor și a celor care puteau să înțeleagă. Urechile întregului popor erau [îndreptate] spre Cartea Legii.

Faic an caibideil Dèan lethbhreac

Biblia sau Sfânta Scriptură cu Trimiteri 1924 Dumitru Cornilescu

3 Ezra a citit în carte de dimineață până la amiază, pe locul deschis dinaintea Porții Apelor, în fața bărbaților și femeilor și în fața celor ce erau în stare s-o înțeleagă. Tot poporul a fost cu luare aminte la citirea cărții Legii.

Faic an caibideil Dèan lethbhreac

Traducere Literală Cornilescu 1931

3 Și a citit în ea înaintea pieței care era înaintea porții apelor, de dimineață până la amiază înaintea bărbaților și femeilor și a celor care puteau înțelege. Și urechile întregului popor erau la cartea legii.

Faic an caibideil Dèan lethbhreac




Neemia 8:3
25 Iomraidhean Croise  

Cu toți, atuncea, s-au unit Cu frații lor care vădeau Că mai cu vază se aflau. Ei s-au legat cu jurământ, Să umble-n Legea Celui Sfânt – Dată prin Moise, robul Lui – Păzind porunca Domnului Care era Stăpânitor Peste-al lui Israel popor.


În vremea ‘ceea, se citise Din cartea pe cari Moise-o scrise Și-astfel, în ea, a fost găsit Un text, prin cari s-a pomenit Precum că cei ce-s Amoniți Și cei care sunt Moabiți Nu aveau voie-n nici un fel Să stea apoi, cu Israel, În adunarea Domnului,


În vremea când se potrivea Luna a șaptea că-ncepea, În ale lor cetăți ședeau Cei cari din Israel erau. Apoi, cu toți se adunară Și la Ierusalim plecară. În fața porții apelor, S-a adunat acel popor Și-apoi pe Ezra l-a chemat Căci să citească, l-a rugat, Legea, de Dumnezeu lăsată, Care prin Moise a fost dată.


Din cartea Legii s-a citit, Din prima zi când s-a văzut Că sărbătoarea a-nceput, Și până când ea s-a sfârșit. O săptămână-au prăznuit A corturilor sărbătoare Și-apoi, o sfântă adunare, A opta zi, ei au ținut, Așa precum a fost cerut.


Un jilț de lemn a fost adus Și pe-o ‘nălțime a fost pus. Ezra, pe jilț, s-a așezat. Cei cari în dreapta lui au stat, Au fost: Șema, cu Hilchia, Cu Urie, Matitia, Cu Anania și-n sfârșit, Maaseia. Cei ce-au venit Și-au stat la stânga, lângă el, Au fost: Pedaia, Mișael, Cu Hașbadana, Malchia, Cu Meșulam de-asemenea, Cu Zaharia negreșit Și cu Hașum într-un sfârșit.


Ezra deschise cartea-ndată, Iar toată lumea adunată, Iute-n picioare, s-a sculat.


Chiar David „Domn”, însuflețit De Duhul Sfânt. Vă-ntreb acum, De I-a spus „Domn”, atuncea, cum, Lui David, El îi este fiu? – Iată ce aș dori să știu!” Norodul care-n juru-I sta, Plin de plăcere-L asculta.


Dar, ce să facă, nu știau, Pentru că-nspăimântați erau, De gloata ce s-a adunat În juru-I. Când au observat Că-I sorbeau vorba, de pe buze, N-au știut cum să-L mai acuze.


Luați seama, cum ascultați, Căci nu trebuie să uitați Că se va da celui ce are, Iar de la cel care nu are, Se ia și ce i se părea – În al său crez – că ar avea.”


Iar după ce s-au isprăvit, Proroci și Lege, de citit, Fruntașii sinagogi-au pus, Oameni, să meargă, de le-au spus: „Dragi frați, de vreun cuvânt aveți, De-ndemn, pentru norod, spuneți! Acum, de sunteți pregătiți, Puteți veni ca să vorbiți.”


Căci cei de la Ierusalim, Pe Domnul, nu L-au cunoscut. Astfel, prin ceea ce-au făcut, Prin faptul că L-au osândit Chiar pe Iisus, au împlinit Cuvintele prorocilor, Care – știți bine, fraților – Că sunt citite, ne-ncetat, În sinagogă, la Sabat.


Căci Moise, din vechime, are Oameni ai săi, și-n fiecare Sabat, îl propovăduiesc, În sinagogi, când îl citesc.


Între femeile acele – Fusese una, anumită. Ea, Lidia, a fost numită – Din Tiatira se trăgea. Femeia se-ndeletnicea Doar cu a purpurei vânzare. Era foarte ascultătoare Și teamă a avut, mereu, Față de Domnul Dumnezeu. Inima, Domnul i-a deschis, Să ia aminte la ce-a zis Pavel, femeilor. Îndată,


Iudei-aceștia i-au primit, Căci inimi mai alese-aveau, Decât cei care se aflau Pe la Tesalonic. Apoi, Ei au primit, de la cei doi, Cuvântul. Râvnă dovedeau, Scripturile, când le citeau, Voind să vadă, lămurit, De-i drept tot ce li s-a vestit.


Au urcat iarăș’, înapoi, Pâinea a frânt, vorbind apoi, Până în zori. Când a sfârșit Cu cina, el i-a părăsit.


În prima zi din săptămână, Ne-am adunat cu toții, până Vom frânge pâinea. A vorbit Pavel, atunci, necontenit, Până în miez de noapte, vrând Să plece-n zori, cât mai curând.


I-au hotărât o zi, în care, La el, mai mulți frați au venit, Și-atuncea, Pavel le-a vestit Cuvântul Domnului; le-a dat Multe dovezi, și-a căutat Și prin proroci, să demonstreze, Prin Lege să-i încredințeze, De lucrurile cari s-au spus Pe seama Domnului Iisus.


Moise, în urmă, a-nsemnat, Tot ceea ce a cuvântat. El a scris legea, după care A-ncredințat-o spre păstrare, Preoților – care erau Fii ai lui Levi și duceau, În mijlocul poporului, Chivotul legământului – Și tuturor bătrânilor Din al lui Israel popor.


Îi mulțumim dar, Domnului, Pentru că voi, când ați primit Cuvântul ce v-a fost vestit, De către noi, nu l-ați luat Ca pe un lucru de-apucat – Ca pe-un cuvânt ce-a fost rostit De oameni – ci voi l-ați primit, Așa cum trebuie, îndată, Cu toată cinstea arătată Cuvântului lui Dumnezeu, Care lucrează-n voi, mereu.


Față de-ntregul Israel – Față de cei străini pe care Poporu-n sânul său îi are – Tot ceea ce s-a poruncit, Prin Moise, fost-a recitit, De către Iosua. Nimic – Nici un cuvânt, oricât de mic – N-a fost uitat, ci el le-a zis, Tot ce fusese-n lege scris.


Atent s-asculte omul care, Urechi, a dovedit că are, Ceea ce Duhul a rostit, Când, la Biserici, le-a vorbit.”


Atent, s-asculte omul care, Urechi, a dovedit că are, Ceea ce Duhul a rostit, Când, la Biserici, a vorbit.”


Lean sinn:

Sanasan


Sanasan