Biblia Todo Logo
Bìoball air-loidhne

- Sanasan -




Matei 7:2 - Biblia în versuri 2014

2 Cu judecata ce-o rostiți, Cu ce măsură folosiți, La rându-vă veți fi și voi, De alții, judecați. Apoi, Primi-veți, ce-aveți de luat, Precum la alți-ați măsurat.

Faic an caibideil Dèan lethbhreac


Tuilleadh tionndaidhean

Noua Traducere Românească

2 Căci, cu ce judecată judecați, veți fi judecați, și cu ce măsură măsurați, vi se va măsura.

Faic an caibideil Dèan lethbhreac

Biblia în Versiune Actualizată 2018

2 Să știți că veți fi evaluați exact cum ați evaluat pe alții; și vi se va aplica în acest caz unitatea de măsură pe care ați folosit-o pentru ei.

Faic an caibideil Dèan lethbhreac

Versiunea Biblia Romano-Catolică 2020

2 deoarece cu judecata cu care judecați veți fi judecați și cu măsura cu care măsurați vi se va măsura și vouă!

Faic an caibideil Dèan lethbhreac

Română Noul Testament Interconfesional 2009

2 Cu ce judecată judecaţi, cu aceea veţi fi judecaţi şi cu ce măsură măsuraţi, cu ea vi se va măsura.

Faic an caibideil Dèan lethbhreac

Biblia sau Sfânta Scriptură cu Trimiteri 1924 Dumitru Cornilescu

2 Căci cu ce judecată judecați, veți fi judecați; și cu ce măsură măsurați, vi se va măsura.

Faic an caibideil Dèan lethbhreac




Matei 7:2
19 Iomraidhean Croise  

Omul acela a voit Ca mai întâi să ne slăbească Și-n urmă, să ne nimicească Din mijlocul lui Israel.


Numai blestemul l-a iubit: Fie dar, de blestem lovit! Nu-i place binecuvântarea: Să-i ocolească ea, cărarea!


Ca să dai dinte pentru dinte. De-asemenea, grijă să ai, Mână la mână, ca să dai. Va trebui ca tuturor, Să dai, picior pentru picior.


Pustiitorule, îți vine Timpul când fi-va vai de tine, Chiar dacă n-ai fost pustiit Și încă n-ai fost jefuit Tu, cel care te dovedești Precum că știi să jefuiești. Când îți vei duce la-mplinire Lucrarea ta de pustiire, Ai să ajungi ca, negreșit, Să fii la rându-ți pustiit. După ce ai să isprăvești Ce-ai început să jefuiești, Ai să ajungi ca, negreșit, Să fii tu însuți jefuit.”


De-aceea, Domnul a venit Și-n felu-acesta a vorbit: „Pentru că nu M-ați ascultat Și pentru că nu i-ați lăsat Liberi, pe cei ce-au fost vestiți Că au să fie sloboziți, Iată că și Eu, mai apoi, O slobozenie, peste voi, Îngăduiesc: a sabiei, A ciumei și a foametei. În urmă, după al Meu plac, De pomină am să vă fac Printre popoarele ce sânt Pe fața-ntregului pământ.


Locuitorilor pe care Țara Haldeilor îi are – Precum și Babilonului Și-asemeni oamenilor lui – Iată, acuma, Eu voiesc, Răsplată, să le dăruiesc, Pentru tot răul cel știut, Sionului, că l-au făcut. Așa va fi, căci – negreșit – Domnul e Cel care-a vorbit.”


Aproape-i ziua Domnului, Pentru ale pământului Popoare. Precum ai știut La alții să le fi făcut, În vremea ce are să vie, La fel ți se va face ție. Faptele tale, negreșit, Asupra ta vor fi venit.


Iertând pe cei ce v-au greșit, Și voi, iertare-ați dobândit,


El le-a mai zis: „Atenți să fiți: Cu ce măsură folosiți, Primi-veți ce-aveți de luat, Precum la alți-ați măsurat.


Dați cui vă cere, căci, apoi, La rândul vost’, primiți și voi; Ba mai mult, o să căpătați În plus! De astfel vă purtați, În sân, are să vi se pună Mai mult, cu o măsură bună. Măsura cu care-ați lucrat – Când altora le-ați măsurat – E folosită, mai apoi, Să măsoare și pentru voi!”


Acela care-a semănat Puțin, puțin a secerat; Dar dacă semeni mult, apoi, Mult ai să seceri, să știți voi.


Că judecata se arată, Fără de milă, cu cel care N-a avut milă și-ndurare. Însă, prin mila dovedită, E judecata, biruită.


Răsplată, dați-i fiecare, Așa cum ea v-a răsplătit! Dați-i acuma, îndoit, Plata, la tot ce ați văzut, La faptele ce le-a făcut. Al ei potir să îl luați Și, îndoit, în el, turnați Tot ce amestecat-a ea, Și dați-i-l apoi, să-l bea!


El zise-atunci: „Iată, sub soare, Sunt șaptezeci de împărați. Aceștia fost-au adunați Sub masa mea și își strângeau Hrana, de-acolo. Toți erau, Cu degetele mari, tăiate; Însă li s-a făcut dreptate, Pentru că după cum văd eu, Îmi răsplătește Dumnezeu, Căci îi plătește omului După măsura faptei lui. Bezec-Adoni-a fost luat Și la Ierusalim mutat. Acolo, el a viețuit Și-apoi, în urmă, a pierit.


Atuncea, el s-a ghemuit Și, la picioare, i-a murit. În geamăt, s-a stins al său glas, Și fără viață a rămas, Pe jos, în cortul ei, întins, În ale morții brațe, prins.


Dar Samuel a cuvântat: „Așa precum tu ai lăsat Multe femeii fără copii – Cu a ta sabie – să știi Că a sosit timpul când – iată – Și mama ta va fi lăsată Fără de fii!” El a luat O sabie și l-a tăiat Pe-Agag, în fața Domnului, Făcând bucăți, din trupul lui.


Lean sinn:

Sanasan


Sanasan